Prințesa Sofia a Regatului Unit

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Prințesa Sofia a Regatului Unit
Date personale
Nume la naștereSophia Matilda
Născută2 noiembrie 1777(1777-11-02)
Palatul Buckingham, Westminster, Londra
Decedată (70 de ani)
Palatul Kensington, Londra
ÎnmormântatăCimitirul Kensal Green, Londra
PărințiGeorge al III-lea al Regatului Unit
Charlotte de Mecklenburg-Strelitz
Frați și suroriGeorge al IV-lea al Regatului Unit
Frederick, Duce de York
William al IV-lea al Regatului Unit
Charlotte a Marii Britanii
Prințul Eduard, Duce de Kent și Strathearn
Prințesa Augusta Sofia a Regatului Unit
Prințesa Elisabeta a Regatului Unit
Ernest Augustus I de Hanovra
Augustus Frederick, Duce de Sussex
Adolphus, Duce de Cambridge
Prințesa Mary, Ducesă de Gloucester și Edinburgh
Prince Octavius of Great Britain[*][[Prince Octavius of Great Britain (British prince)|​]]
Prince Alfred of Great Britain[*][[Prince Alfred of Great Britain (Member of the British Royal Family; 14th child and 9th son of King George III and Charlotte of Mecklenburg-Strelitz)|​]]
Prințesa Amelia a Regatului Unit Modificați la Wikidata
CopiiThomas Garth, Jr.[*][[Thomas Garth, Jr. ((1800-1875))|​]][1] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei
 Regatul Marii Britanii Modificați la Wikidata
Religieanglicanism[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiearistocrat[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză
limba franceză Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriprințesă britanică[*]
Familie nobiliarăCasa de Hanovra
Semnătură

Prințesa Sofia (2 noiembrie 177727 mai 1848) a fost membră a familiei regale britanice, al doisprezecelea copil și a cincea fiică a regelui George al III-lea al Regatului Unit și a reginei Charlotte.

Primii ani[modificare | modificare sursă]

Prințesa Sofia s-a născut la Palatul Buckingham din Londra. Tatăl ei era regele George al III-lea, fiul cel mare al lui Frederick, Prinț de Wales și al soțiie lui Augusta de Saxa-Gotha. Mama ei era regina Charlotte (născută Prințesa Charlotte de Mecklenburg-Strelitz). Tânăra prințesă a fost botezată la 1 decembrie 1777 la Palatul St James de arhiepiscopul de Canterbury, Frederick Cornwallis. Nașii săi au fost Prințul August de Saxa-Gotha-Altenburg (văr primar), Ducesa de Braunschweig-Wolfenbüttel (vară primară) și Ducesa de Mecklenburg (soția vărului ei).[2]

Maturitate[modificare | modificare sursă]

Ca majoritatea surorilor sale, Prințesa Sofia a fost forțată să-și trăiască viața drept companioană a mamei sale, regina Charlotte. Prințeselor nu le era permis să interacționeze cu nimeni din afara curții regale. În timpul vieții ei au existat zvonuri legate de o relție incestioasă cu fratele ei, Ernest Augustus, Duce de Cumberland care mai târziu a devenit rege al Hanovrei. Nu este clar dacă a existat vreun adevăr în aceste zvonuri sau dacă acestea au fost difuzate de liberal-conservatori în dauna Ducelui, care a fost conservator și extrem de influent în Camera Lorzilor.

Unii istorici consideră că, în 1800, ea a născut un copil nelegitim al cărui tată este posibil să fi fost generalul Thomas Garth. Anthony Camp contestă convingerea că ea ar fi avut un copil și oferă un rezumat detaliat al dovezilor disponibile.[3]

Ultimii ani ai vieții i-a trăit la Palatul Kensington alături de nepoata sa, Prințesa Victoria. Ca rezultat, Prințesa Sofia a fost una dintre puținele rude paterne pe care Victoria le-a văzut des. Ca și cumnata ei (mama Prințesei Victoria), Sofia a căzut sub vraja lui Sir John Conroy și l-a lăsat să-i gestioneze banii.

La zece ani după ce a orbit, Prințesa Sofia a murit la 27 mai 1848 la Kensington în Londra. A fost înmormântată la cimitirul Kensal Green din Londra deși ea a vrut la Castelul Windsor alături de fratele ei, Prințul Augustus Frederick, Duce de Sussex. După ce a murit, s-a descoperit că John Conroy a irosit mare parte din banii ei.

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ The Peerage 
  2. ^ „Yvonne's Royalty Home Page: Royal Christenings”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Anthony Camp, Royal Mistresses and Bastards: Fact and Fiction 1714-1936 (London, 2007) pages 313-323.