Sari la conținut

Premiul Nansen pentru Refugiați

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Premiul Nansen pentru Refugiați

Logo
Prezentat deÎnaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați
LocGeneva
Premiu150.000 USD
Prima decernare1954
Site oficialhttp://www.unhcr.org/nansen  Modificați la Wikidata
Modifică text Consultați documentația formatului

Premiul Nansen pentru Refugiați este o medalie acordată anual de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) unui individ, grup sau organizații, ca recunoaștere a serviciilor excepționale aduse cauzei refugiaților, persoanelor strămutate sau a celor apatride.[1] Premiul a fost instituit de UNHCR la inițiativa primului Înalt Comisar al organizației, Gerrit Jan van Heuven Goedhart, în 1954, ca un omagiu adus lui Fridtjof Nansen.[2] Fridtjof Nansen a fost un laureat al Premiului Nobel pentru Pace, explorator și Înalt Comisar pentru Refugiați al Societății Națiunilor[3] iar premiul a fost creat în onoarea muncii sale de sprijinire a refugiaților.[4] Van Heuven Goedhart a considerat că instituirea unui premiu ar crește atenția lumii asupra nevoilor refugiaților și ar stimula ajutorul global acordat acestora.[2]

Primul laureat a fost Eleanor Roosevelt, în 1954.[5] În fiecare an, premiul este prezentat în cadrul unei ceremonii desfășurate la Bâtiment des Forces Motrices, în Geneva.[6][7] Medalia este însoțită de un premiu de 150.000 de dolari americani.[3] În 2017, premiul a fost extins pentru a include câștigători regionali pentru Africa, Asia, Americile, Orientul Mijlociu și Europa.[8]

În 2018, premiul a fost descris drept „celălalt premiu Nobel” de către NPR.[9]

Lista laureaților anuali

[modificare | modificare sursă]
An Imagine Laureat Țară Funcția deținută, sau motivul acordării[a] Ref.
1954 Imagine alb-negru cu Eleanor Roosevelt zâmbind Eleanor Roosevelt  Statele Unite ca „primul președinte al Comisiei ONU pentru Drepturile Omului” [10]
1955 Imagine alb-negru, portretul Reginei Juliana Regina Juliana  Țările de Jos ca Regină a Țărilor de Jos [11]
1956 Dorothy D. Houghton  Statele Unite ca „președinte al Federației Cluburilor de Femei, delegat la conferințele de la Geneva ale Comitetului Interguvernamental pentru Migrația Europeană și director al Oficiului pentru Migrația Refugiaților și Asistență Voluntară” [12]
van Heuven Goedhart purtând un sacou închis la culoare, cămașă albă, cravată închisă la culoare Gerrit Jan van Heuven Goedhart  Țările de Jos Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (1951 - 1956); acordat postum [10]
1957 Liga Societăților de Cruce Roșie   Elveția pentru activitatea sa în sprijinul refugiaților maghiari [13]
1958 David Hoggett  Regatul Unit pentru munca alături de refugiații maghiari în Austria [14]
Portretul lui Jacobsen în care privește spre cameră fără emoție, cu părul dat pe spate într-o parte Pierre Jacobsen  Franța Director Adjunct al Comitetului Interguvernamental pentru Migrația Europeană; acordat postum [10]
1959 Oskar Helmer  Austria muncă remarcabilă în sprijinul refugiaților... era ministru de interne al Austriei în 1956, când 180.000 de maghiari s-au refugiat în Austria [15]
1960 Chataway zâmbind candid, purtând un sacou cu dungi fine, cămașă albă, cravată închisă la culoare. Este proaspăt bărbierit, cu părul dat pe o parte Christopher Chataway, Colin Jones, Trevor Philpott, Timothy Raison  Regatul Unit Pentru rolurile lor în crearea Anului Mondial al Refugiatului, strângând 9 milioane de lire sterline [16]
1961 Regele Olav îmbrăcat în ținută militară, privind într-o parte, cu un rând de medalii prinse pe sacou, împodobit cu o eșarfă și epoleți Regele Olav al V-lea  Norvegia Rege al Norvegiei [10]
1962 Tasman Heyes  Australia un tribut nu doar pentru un prieten capabil și vizionar al refugiaților, ci și pentru generozitatea compatrioților săi [17]
1963 Consiliul Internațional al Agențiilor de Voluntariat   Elveția pentru sprijinul acordat refugiaților din Africa [10][18]
1964 May Curwen  Regatul Unit „întreaga ei viață a fost dedicată slujirii celor aflați în nevoie” [19]
Francois Preziosi și Jean Plicque  Franța Pentru munca lor de sprijinire a refugiaților din estul statului Congo; acordat postum [20]
1965 Lucie Chevalley  Franța pentru „serviciile excepționale pe care le-a adus cauzei refugiaților din Franța și din alte țări europene pe parcursul ultimilor patruzeci și cinci de ani” [21]
Ana Rosa Schlieper de Martínez Guerrero  Argentina pentru că a fost „asociată cu multe societăți și instituții caritabile și a fost o susținătoare loială a drepturilor omului”; acordat postum [21]
Jørgen Nørredam  Danemarca pentru „serviciul dedicat refugiaților din Europa, Africa de Nord, Centrală și de Est timp de mulți ani”; acordat postum [21]
1967 Prințul Bernhard purtând un sacou închis la culoare, cu o garoafă pe el, o cravată roșie, cămașă gri/maro. Are un zâmbet ușor și poartă ochelari. Prințul Bernhard  Țările de Jos [10]
1968 Bernard Arcens  Senegal [10]
Charles H. Jordan  Statele Unite acordat postum [10]
1969 Prințesa Princep Shah    Nepal [10]
1971 Louise Holborn  Statele Unite [10]
1972 Swana Friðriksdóttir  Islanda [10]
1974 Helmut Frenz  Germania [10]
1975 James J. Norris  Statele Unite [10]
1976 Olav Hodne  Norvegia [10]
Marie-Louise Bertschinger   Elveția acordat postum [10]
1977 Logoul Societății Semilunii Roșii din Malaezia, încorporând o semilună roșie pe un fundal alb Societatea Semilunii Roșii din Malaezia  Malaezia Eforturile MRC în ajutarea miilor de refugiați care au sosit în Malaezia ca urmare a conflictului din Indochina [10]
1978 Seretse Khama  Botswana [10]
1979 O fotografie candidă a lui Valéry Giscard d'Estaing având o expresie neutră, purtând un sacou închis, cravată închisă la culoare și o cămașă formală albă cu dungi verticale mai închise. Valéry Giscard d'Estaing  Franța [10]
1980 Maryluz Schloeter Paredes  Venezuela [10]
1981 Paul Cullen  Australia [10]
1982 Prințesa Moștenitoare Sonja în aer liber, îmbrăcată în albastru închis, cu un colier de aur. Prințesa Moștenitoare Sonja  Norvegia [10]
1983 Fotografie candidă cu Mwalimu Julius Kambarage Nyerere privind puțin pe lângă cameră, vorbind, purtând un sacou formal. Mwalimu Julius Kambarage Nyerere  Tanzania [10]
1984 Lewis M. Hiller, Jeff Kass și Gregg Turay  Statele Unite [10]
1985 Arns purtând un sacou închis, cămașă albă, cravată închisă și ochelari groși. Paulo Evaristo Arns  Brazilia [10]
1986 Guvernatorul General Jeanne Sauvé îmbrăcată formal într-un sacou închis la culoare. Poporul Canadei (acceptat de Guvernatorul General Jeanne Sauvé)  Canada [10]
1987 Regele Carlos într-un sacou gri, cămașă albastră deschis, cravată galbenă, stând în interior în fața steagului spaniol Juan Carlos I  Spania [10]
1988 Syed Munir Husain  Pakistan [10]
1991 Libertina Appolus Amathila într-un sacou formal roșu, înconjurată de oameni, ridicând privirea de pe un document îndoit. Libertina Appolus Amathila  Namibia [10]
Paul Weis  Austria acordat postum [10]
1992 Portret formal cu Richard von Weizsäcker purtând un sacou și cravată cu un fundal negru. Richard von Weizsäcker  Germania [10]
1993 Logoul Médecins Sans Frontières, cu dungi roșii formând cu aproximație silueta unei persoane. Médecins Sans Frontières   Elveția [10]
1995 Graça Machel îmbrăcată formal într-un sacou negru, purtând un colier de perle, vorbind la un podium. Graça Machel  Mozambic [10]
1996 Noul logo modern al Handicap International, cu cuvintele noului nume humanity & inclusion, logoul fiind un simbol albastru reprezentând o mână cu cuvântul "Hi" în el. Handicap International  Franța [10]
1997 Joannes Klas  Statele Unite [10]
1998 Mustafa Dzhemilev îmbrăcat într-un sacou închis la culoare, cămașă albă și cravată albastră, ascultând la o cască pentru traducere. Mustafa Dzhemilev  Ucraina [10]
2000 Jelena Silajdžić  Bosnia și Herțegovina [10]
Abune Paulos îmbrăcat în veșminte ceremoniale religioase, inclusiv o mitră roșie cu mult aur. El ține un toiag și o cruce procesională aurie. Abune Paulos  Etiopia [10]
Mong Hay stând pe o stradă. Este chel, cu o barbă lungă și albă și poartă o cămașă cu guler și mâneci scurte, cu un stilou și un smartphone în buzunar. Lao Mong Hay  Cambodgia [10]
Miguel Angel Estrella surâzând larg. Miguel Angel Estrella  Argentina [10]
Logoul foarte simplu al Voluntarilor Națiunilor Unite Voluntarii Națiunilor Unite  Națiunile Unite [10]
2001 Pavarotti purtând un papion negru, o pălărie albă cu boruri, o eșarfă colorată și un zâmbet larg. Luciano Pavarotti  Italia [10]
2002 Nava MV Tampa, o navă cargo mare pentru containere cu fuselaj roșu, într-un port. Arne Rinnan și echipajul navei MV Tampa  Norvegia [10]
2003 Annalena Tonelli  Italia [10]
2004 Centrul pentru Drepturile Omului Memorial  Rusia [10]
2005 Marguerite Barankitse purtând o fustă colorată, un accesoriu de păr și un sacou roșu. Ea vorbește pe o scenă, ca parte a unui grup de discuție. Marguerite Barankitse  Burundi [10]
2006 Akio Kanai  Japonia [10]
2007 Katrine Camilleri  Malta [10]
2008 Chris Clark și Serviciul Națiunilor Unite pentru Acțiunea împotriva Minelor  Regatul Unit [10]
2009 Kennedy purtând un sacou închis, cămașă albă scurtă și cravată închisă, privind neutru către fotograf. Edward Kennedy  Statele Unite [10]
2010 Alixandra Fazzina  Regatul Unit [10]
2011 Societatea pentru Solidaritate Umanitară  Yemen [10]
2012 Mohamed purtând un hijab închis la culoare și ochelari Hawa Aden Mohamed  Somalia [22]
2013 Angélique Namaika zâmbind într-un sat, purtând o cămașă verde și un acoperământ de cap maro. Angélique Namaika  Republica Democrată Congo [23]
2014 Butterflies cu Aripi Noi Construind un Viitor  Columbia [24]
2015 Aqeela Asifi purtând o eșarfă neagră pe cap și vorbind pe o scenă la un eveniment al Națiunilor Unite Aqeela Asifi  Afganistan [25]
2016 Logoul Echipei Elene de Salvare, un vultur negru în fața unei cruci roșii, deasupra unor munți albi. Efi Latsoudi și Konstantinos Mitragas  Grecia [26]
2017 Zannah Mustapha  Nigeria [27]
2018 Evan Atar Adaha  Sudanul de Sud [28][29]
2019 Azizbek Ashurov în 2022 Azizbek Ashurov  Kârgâzstan [30]
2020 Mayerlín Vergara Pérez  Columbia [31]
2021 Asociația Jeel Albena pentru Dezvoltare Umanitară  Yemen [32]
2022 Portret formal cu Angela Merkel cu expresie neutră, purtând un sacou roșu și un colier de aur simplu Angela Merkel  Germania [33]
2023 Abdullahi Mire  Somalia Pentru munca sa de a extinde oportunitățile privind educația pentru tinerii refugiați [34]
2024 portret al Rositei Milesi pt⁠(Rosita Milesi)[Milesi&page=pt&targettitle=pt traduceți]  Brazilia [35]
2025 Martin Azia Sodea  Camerun [36]

Lista laureaților regionali

[modificare | modificare sursă]
Format:Sronly
An Regiune Imagine Laureat Motivul acordării Țară Ref.
2017 Africa CIYOTA  Uganda [37]
2017 Asia Bernard Wirth  Thailanda [37]
2017 Americile Friar Tomas  Mexic [37]
2017 Europa Hej Främling!  Suedia [37]
2017 Orientul Mijlociu Ihsan Ezedeen  Siria [38]
2018 Asia Tuenjai Deetes dând mâna cu o femeie la un eveniment, zâmbind, purtând un sacou roz și o eșarfă. Tuenjai Deetes  Thailanda [39]
2018 Americile Samira Harnish  Statele Unite [40]
2018 Europa de⁠(Andreas Hollstein)[Hollstein&page=de&targettitle=de traduceți] și orașul Altena  Germania [41]
2018 Orientul Mijlociu Reclaim Childhood  Iordania [42]
2019 Africa Evariste Mfaume  Republica Democrată Congo [43]
2019 Asia Alberto Cairo  Afganistan [44]
2019 Americile Bianka Rodriguez  El Salvador [43]
2019 Europa Coridoarele Umanitare  Italia [45]
2019 Orientul Mijlociu Abeer Khreisha  Iordania [43]
2020 Africa Sabuni Francoise Chikunda  Republica Democrată Congo [46]
2020 Asia Rozma Ghafouri  Afganistan [47]
2020 Europa Tetiana Barantsova  Ucraina [46]
2020 Orientul Mijlociu Rana Dajani zâmbind într-un hijab roz într-o sală de ședințe. Rana Dajani  Iordania [46]
2021 Africa Roukiatou Maiga  Burkina Faso [48]
Diambendi Madiega
2021 Asia Saleema Rehman  Afganistan [48]
2021 Americile Santiago Ávila  Honduras [48]
2021 Europa Nikola Kovačević  Serbia [48]
2022 Africa Ahmedou Ag Albohary  Mauritania [49]
2022 Asia Naw Bway Khu  Myanmar [49]
2022 Americile Vicenta González  Nicaragua [49]
2022 Orientul Mijlociu Nagham Hasan  Irak [49]
2023 Americile Elizabeth Moreno Barco  Columbia [50]
2023 Asia-Pacific Abdullah Habib, Shahida Win, Sahat Zia și Salim Khan  Bangladesh [51]
2023 Europa
Lena Grochowska și pl⁠(Władysław Grochowski)[Grochowski&page=pl&targettitle=pl traduceți]  Polonia [52]
2023 Orientul Mijlociu și Africa de Nord Asia Al-Mashreqi  Yemen [53]
2024 Africa fr  Burkina Faso [54]
2024 Asia-Pacific Deepti Gurung    Nepal [54]
2024 Europa Jin Davod  Turcia [54]
2024 Orientul Mijlociu și Africa de Nord Nada Fadol  Egipt [54]
2025 Americile Pablo Moreno Cadena  Mexic [36]
2025 Asia-Pacific Negara Nazari  Afganistan [36]
2025 Europa Proliska  Ucraina [36]
2025 Orientul Mijlociu și Africa de Nord Taban Shoresh  Regatul Unit  Irak [36]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Motivul oficial pentru acordarea premiului nu este întotdeauna furnizat de UNHCR. În astfel de circumstanțe, această coloană conturează în mare activitatea relevantă a destinatarului.

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Nansen Refugee Award, UNHCR
  2. 1 2 Bador, Geneviève; Delarue, Olivier (). „The Nansen Refugee Award”. Refugee Survey Quarterly. 22 (1): 48–51. doi:10.1093/rsq/22.1.48.
  3. 1 2 „Germany's Angela Merkel to receive UN prize”. South China Morning Post (în engleză). . Accesat în .
  4. ↑ Refugees, United Nations High Commissioner for. „About the Award”. UNHCR (în engleză). Accesat în .
  5. ↑ Refugees, United Nations High Commissioner for. „Our Winners”. UNHCR (în engleză). Accesat în .
  6. ↑ „UNHCR - Frequently Asked Questions”. unhcr.org. United Nations High Commissioner for Refugees.
  7. ↑ „The UNHCR Nansen Refugee Award 2021” (PDF). unhcr.org. United Nations High Commissioner for Refugees.
  8. ↑ „Past Laureates”. UNHCR (în engleză). Accesat în .
  9. ↑ Cole, Diane (). „'Other Nobel' Goes To Amazingly Humble Surgeon In South Sudan”. NPR (în engleză). Accesat în .
  10. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 „List of winners, 1954–2012” (PDF). UNHCR (în spaniolă).
  11. ↑ „Queen Juliana Awarded Nansen Refugee Medal”. The New York Times. . ProQuest 113439270.
  12. ↑ „NANSEN MEDAL AWARDED; Honor for Aid to Refugees Is Won by Mrs. D.D. Houghton”. The New York Times. . ProQuest 113766448.
  13. ↑ „Nansen Medal to Red Cross”. The New York Times. . ProQuest 114234768.
  14. ↑ Refugees, United Nations High Commissioner for. „Nansen Medal Award Ceremony: Presentation Speech by Dr. Auguste R. Lindt, United Nations High Commissioner for Refugees, on the occasion of the award of the Nansen Medal for 1958 to Mr. David Hoggett”. UNHCR (în engleză). Accesat în .
  15. ↑ „Austrian Receives Refugee Medal”. The New York Times. . ProQuest 114886714.
  16. ↑ „Sir Christopher Chataway - obituary”. The Telegraph. . ProQuest 1490419459.
  17. ↑ „Australian Is Honored For Help to Refugees”. The New York Times. . ProQuest 116234069.
  18. ↑ „Additif au Rapport du Haut Commissaire des Nations Unies pour les Réfugiés, 1963”. UNHCR (în franceză). Accesat în .
  19. ↑ „British Woman Gets Nansen Medal”. The New York Times. . ProQuest 115912768.
  20. ↑ Edwards, Adrian (). „UNHCR pays tribute to staff killed in the line of duty, marking World Humanitarian Day 2013” (Press release). UNHCR. ProQuest 1426180704.
  21. 1 2 3 „Report of the United Nations High Commissioner for Refugees”. UNHCR (în engleză). Accesat în .
  22. ↑ Schlein, Lisa (). „Somali Humanitarian Wins Prestigious Nansen Refugee Award”. Voice of America. Accesat în .
  23. ↑ „Congolese nun named winner of prestigious Nansen Refugee Award”. UNHCR. . Accesat în .
  24. ↑ „Nansen Refugee Award: Butterflies take wing to help others”. unhcr.org. United Nations High Commissioner for Refugees. . Accesat în .
  25. ↑ „Aqeela Asifi: A life of teaching Afghan refugee girls”. BBC. . Accesat în .
  26. ↑ „The Hellenic Rescue Team”. www.hrt.org.gr. . Accesat în .
  27. ↑ „Visionary Nigerian teacher wins UNHCR Nansen Refugee Award”. unhcr.org. . Accesat în .
  28. ↑ „South Sudanese surgeon wins 2018 Nansen Refugee Award”. UNHCR (în engleză). Accesat în .
  29. ↑ „South Sudanese doctor wins prestigious UN prize for lifetime spent tending to refugees”. abc.net.au. Australian Broadcasting Corporation. . Accesat în .
  30. ↑ „'Tenacious' Kyrgyz lawyer and statelessness champion, wins prestigious UNHCR prize”. UN News. octombrie 2019. Arhivat din original la . Accesat în .
  31. ↑ Barber, Harriet (). „Woman who provides a safe haven for child trafficking victims is honoured by the UN”. The Telegraph.
  32. ↑ „Yemeni humanitarian organization wins Nansen Refugee Award”. UN News. . Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
  33. ↑ „Angela Merkel awarded top UN refugee prize, for aid to Syrians fleeing war”. UN News. . Accesat în .
  34. ↑ „2023 Nansen Award honours champion for refugee education”. UNHCR. . Accesat în .
  35. ↑ „Brazilian nun who champions refugees wins UNHCR's Nansen Award”. UNHCR US (în engleză). Accesat în .
  36. 1 2 3 4 5 „UNHCR Nansen Award winners show compassion for refugees is alive and well”. United Nations High Commissioner for Refugees. . Accesat în .
  37. 1 2 3 4 Refugees, United Nations High Commissioner for. „2017 Winner”. UNHCR (în engleză). Accesat în .
  38. ↑ „Syrian doctor devotes his life to serve displaced, refugees and vulnerable”. UNHCR Syria (în engleză). Accesat în .
  39. ↑ Refugees, United Nations High Commissioner for. „Rights campaigner fights for Thailand's stateless peoples”. UNHCR (în engleză). Accesat în .
  40. ↑ Refugees, United Nations High Commissioner for. „Samira Harnish, Americas region finalist for the 2018 Nansen Refugee Award”. UNHCR (în engleză). Accesat în .
  41. ↑ Refugees, United Nations High Commissioner for. „German mayor sets example of how to welcome refugees”. UNHCR (în engleză). Accesat în .
  42. ↑ Refugees, United Nations High Commissioner for. „Nansen Award finalist gives girls in Jordan a sporting chance”. UNHCR (în engleză). Accesat în .
  43. 1 2 3 Refugees, United Nations High Commissioner for. „UNHCR names Nansen Refugee Award regional winners”. UNHCR (în engleză). Accesat în .
  44. ↑ Refugees, United Nations High Commissioner for. „UNHCR names Nansen Refugee Award regional winners”. UNHCR (în engleză). Accesat în .
  45. ↑ „2019 Nansen Refugee Award for Europe goes to Humanitarian Corridors - Vatican News”. www.vaticannews.va (în engleză). . Accesat în .
  46. 1 2 3 Refugees, United Nations High Commissioner for. „UNHCR names Nansen Refugee Award regional winners”. UNHCR (în engleză). Accesat în .
  47. ↑ Refugees, United Nations High Commissioner for. „UNHCR names Nansen Refugee Award regional winners”. UNHCR (în engleză). Accesat în .
  48. 1 2 3 4 „Meet the Nansen Award winners who stayed and delivered in 2020”. www.unrefugees.org. Accesat în .
  49. 1 2 3 4 „Merkel says Nansen prize honours all those who welcome refugees”. . Accesat în .
  50. ↑ „Colombian rights advocate defies danger to save and improve lives”. UNHCR (în engleză). Accesat în .
  51. ↑ „With photographs, words, and deeds, Rohingya refugee storytellers weave hope from despair”. UNHCR (în engleză). Accesat în .
  52. ↑ „Polish couple help Ukrainian refugees to help themselves”. UNHCR (în engleză). Accesat în .
  53. ↑ Khalaf, Mysa (). „Yemeni trailblazer supports refugees and Yemenis during conflict”. UNHCR (în engleză). Accesat în .
  54. 1 2 3 4 „Five trailblazing women win UNHCR's Nansen Refugee Awards for their life-changing work”. www.unrefugees.org (în engleză). Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Premiul_Nansen_pentru_Refugiați&oldid=17866359