Prefectura autonomă tibetană Garzê

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Prefectura autonomă tibetană Garzê
甘孜藏族自治州
—  prefectură autonomă[*]  —
Prefectura autonomă tibetană Garzê
Prefectura autonomă tibetană Garzê
Prefectura autonomă tibetană Garzê (China)
Poziția geografică în Republica Populară Chineză
Coordonate: 30°03′09″N 101°57′46″E / 30.0525°N 101.96288°E

ȚarăFlag of the People's Republic of China.svg Republica Populară Chineză
ProvincieSichuan
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăKangding[*]

Suprafață
 - Total149.683,01 km²

Populație (2007)
 - Total969.500 locuitori

Fus orarUTC+8
Cod poștal626000
Prefix telefonic836

Prezență online
www.gzz.gov.cn
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Prefectura autonomă tibetană Garzê
Poziția localității Prefectura autonomă tibetană Garzê

Prefectura autonomă tibetană Garzê, cunoscută și sub numele de Ganzi, (în chineză: 甘孜藏族自治州, în tibetană དཀར་མཛེས་བོད་རིགས་རང་སྐྱོང་ཁུལ་, în pinyin tibetan: Kardzé Börik Rangkyongkhül) este o prefectură autonomă a Chinei care se află în partea de vest a provinciei Sichuan. Numele ei este ortografiat uneori „Kardzé” și „Garzin” de către sursele neguvernamentale.

Suprafața prefecturii este de 151.078 km2. Prefectura are o populație de aproximativ 880.000 de locuitori, formată în majoritate (77,8%) din etnici tibetani. Orașul reședință al prefecturii Garzê este Kangding (Dartsedo).

Istorie[modificare | modificare sursă]

Garzê a făcut parte în mod tradițional din regiunea istorică Kham.

La căderea dinastiei Qing în timpul Revoluției Chineze din 1911, regiunea a trecut sub adminiistrația Republicii Chineze. În 1914[1] (sau 1916), regiunea a fost integrată până în 1925[1] (sau 1928) în districtul special Chuanbian, care a devenit provincia Xikang în 1939, în timpul invaziei japoneze[2] și a rămas parte componentă a acestei unități administrativ-teritoriale până în 1955.[3]

În 1930 armata tibetană a invadat regiunea Garzê, capturând-o fără prea mare rezistență. Cu toate acestea, în 1932, armata tibetană s-a retras după ce a fost înfrântă în alte părți în luptele cu comandantul militar musulman din Qinghai, Ma Bufang. Generalul chinez Liu Wenhui a reocupat regiunea Garzê și a semnat un acord cu tibetanii care a oficializat stăpânirea de către armata lui a teritoriilor aflate la est de cursul superior al fluviului Yangtze, care corespund aproximativ cu zona de est a regiunii Kham.

În 1950, în urma înfrângerii forțelor Kuomintang-ului de către Armata de Eliberare a Poporului, acel teritoriu a intrat sub controlul Republicii Populare Chineze. Zona estică a provinciei Xikang a fost contopită cu provincia Sichuan în 1955, iar Garzê a devenit o prefectură autonomă.

Populație[modificare | modificare sursă]

Potrivit recensământului din 2000, prefectura autonomă Garzê avea o populație de 897.239 locuitori (densitatea populației: 5,94 persoane/km²).

Naționalitate Populație Procent
Tibetani 703.168 78,37%
Han 163.648 18,24%
Yi 22.946 2,56%
Qiang 2.860 0,32%
Hui 2.190 0,24%
Naxi 760 0,08%
Mongoli 477 0,05%
Bai 292 0,03%
Alții 898 0,11%

Limbi vorbite[modificare | modificare sursă]

Garzê este extrem de diversificată din punct de vedere lingvistic, aici fiind vorbite multe limbi qiangice.

  • Kangding: Guiqiong, Muya
  • districtul Luding: Muya
  • districtul Danba: rGyalrong
  • districtul Jiulong: Pumi (sudic)
  • districtul Yajiang: Zhaba
  • districtul Dawu: Horpa
  • districtul Xinlong: Queyu

Religie[modificare | modificare sursă]

Budismul tibetan este, din punct de vedere istoric, religia predominantă practicată în prefectura Garzê. În cursul timpului au avut loc în templele și mănăstirile din Garzê tot mai multe proteste ale călugărilor care sprijină autonomia Tibetului și drepturile populației tibetane. Cele mai cunoscute gompa (complexe budiste) sunt:

  • Mănăstirea Dzogchen
  • Mănăstirea Dzongsar
  • Mănăstirea Kandze
  • Mănăstirea Kharnang
  • Mănăstirea Nanwu Si
  • Mănăstirea Palpung
  • Mănăstirea Sershul
  • Mănăstirea Tongkor
  • Institutul budist Larung Gar
  • Institutul budist Yarchen Gar

Subdiviziuni[modificare | modificare sursă]

Prefectura autonomă Garzê cuprinde 1 oraș cu rang de district și 17 districte:

Hartă # Nume Hanzi Pinyin hanyu tibetană Transliterare Wylie Populație (recens. 2010) Suprafață (km²) Densitate (/ km²)
Garzi mcp.png
1 Orașul Kangding 康定市 Kāngdìng Shì དར་མདོ་གྲོང་ཁྱེར་ dar mdo grong khyer 130.142 11.486 11,33
2 Districtul Luding 泸定县 Lúdìng Xiàn ལྕགས་ཟམ་རྫོང་ lcags zam rdzong 83.386 2.165 38,51
3 Districtul Danba 丹巴县 Dānbā Xiàn རོང་བྲག་རྫོང་ rong brag rdzong 59.696 4.656 12,82
4 Districtul Jiulong 九龙县 Jiǔlóng Xiàn བརྒྱད་ཟུར་རྫོང་ brgyad zur rdzong 62.133 6.766 9,18
5 Districtul Yajiang 雅江县 Yǎjiāng Xiàn ཉག་ཆུ་རྫོང་ nyag chu rdzong 50.225 7.558 6,64
6 Districtul Dawu (Daofu) 道孚县 Dàofú Xiàn རྟ་འུ་རྫོང་ rta 'u rdzong 55.396 7.053 7,85
7 Districtul Luhuo 炉霍县 Lúhuò Xiàn བྲག་འགོ་རྫོང་ brag 'go rdzong 46.558 4.601 10,11
8 Districtul Garzê (Ganzi) 甘孜县 Gānzī Xiàn དཀར་མཛེས་རྫོང dkar mdzes rdzong 68.523 7.303 9,38
9 Districtul Xinlong 新龙县 Xīnlóng Xiàn ཉག་རོང་རྫོང་ nyag rong rdzong 50.393 8.570 5,88
10 Districtul Dêgê (Dege) 德格县 Dégé Xiàn སྡེ་དགེ་རྫོང་ sde dge rdzong 81.503 11.025 7,39
11 Districtul Baiyü 白玉县 Báiyù Xiàn དཔལ་ཡུལ་རྫོང་ dpal yul rdzong 56.290 10.386 5,41
12 Districtul Sêrxü (Shiqu) 石渠县 Shíqú Xiàn སེར་ཤུལ་རྫོང་ ser shul rdzong 80.834 24.944 3,24
13 Districtul Sêrtar (Seda) 色达县 Sèdá Xiàn གསེར་ཐར་རྫོང་ gser thar rdzong 58.606 9.332 6,28
14 Districtul Litang 理塘县 Lǐtáng Xiàn ལི་ཐང་རྫོང་ li thang rdzong 69.046 13.677 5,04
15 Districtul Batang 巴塘县 Bātáng Xiàn འབའ་ཐང་རྫོང་ 'ba' thang rdzong 48.649 7.852 6,19
16 Districtul Xiangcheng 乡城县 Xiāngchéng Xiàn ཕྱག་འཕྲེང་རྫོང་ phyag 'phreng rdzong 33.170 5.016 6,61
17 Districtul Daocheng 稻城县 Dàochéng Xiàn འདབ་པ་རྫོང་ 'dab pa rdzong 31.113 7.323 4,24
18 Districtul Dêrong 得荣县 Déróng Xiàn སྡེ་རོང་རྫོང་ sde rong rdzong 26.209 2.916 8,98

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Provinces and Administrative Divisions”. Worldstatesmen.org (în engleză). 
  2. ^ Lawrence Epstein; International Association for Tibetan Studies. Seminar (). Khams Pa Histories: Visions of People, Place and Authority : PIATS 2000. Leiden, Boston: Brill. p. 287. ISBN 9789004124233. OCLC 48619288. 
  3. ^ „Tibet (Xiziang)”. Universalis. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]