Prefectura autonomă tibetană Diqing

Coordonate: 27°49′34″N 99°42′32″E ({{PAGENAME}}) / 27.82611°N 99.709°E
Prefectura autonomă tibetană Diqing
— *prefectură autonomă[]** —

Prefectura autonomă tibetană Diqing (China) Poziția geografică în Republica Populară Chineză

Țară	Republica Populară Chineză
Provincie	Yunnan

Suprafață^[1]
- Total	23,186 km²

Populație (2020)
- Total	387.511 locuitori

Fus orar	CST (+8)
Cod poștal	674400
Prefix telefonic	0887

Prezență online
www.diqing.gov.cn GeoNames OpenStreetMap relation

Poziția localității Prefectura autonomă tibetană Diqing Poziția localității Prefectura autonomă tibetană Diqing
Modifică date / text

Prefectura autonomă tibetană Diqing (în chineză simplificată: 迪庆藏族自治州; chineză tradițională: 迪慶藏族自治州; pinyin: Díqìng Zàngzú Zìzhìzhōu; în tibetană བདེ་ཆེན་བོད་རིགས་རང་སྐྱོང་ཁུལ་) este o prefectură autonomă din nord-vestul provinciei Yunnan a Chinei. Ea are o suprafață de 23.870 km². Capitala sa, care este și cel mai mare oraș din prefectură, este orașul Shangri-La.

Această prefectură a provinciei Yunnan este mărginită la nord-est de provincia Sichuan, iar la nord-vest de regiunea autonomă Tibet (TAR). În părțile de sud-vest și sud-est prefectura Diqing se învecinează cu alte subdiviziuni ale provinciei Yunnan: prefectura autonomă Nujiang Lisu și, respectiv, Lijiang.

Există trei subdiviziuni administrative cu rang de district în această prefectură: orașul Shangri-La, districtul Dêqên și districtul autonom Weixi Lisu și toate s-au aflat anterior în prefectura Lijiang (situată la sud-est de această prefectură).^[2] Această prefectură autonomă a fost înființată în 1957 și numită Diqing de primul său guvernator.^[2] Numele acestei prefecturi autonome tibetane (TAP) este scris, de asemenea, Dechen, Deqing sau Dêqên.^[3]

Transport

Aerian

Aeroportul Shangri-La Diqing, cunoscut și sub numele de Aeroportul Diqing, este unul dintre cele mai mari aeroporturi din nord-vestul provinciei Yunnan. El este situat la aproximativ 3,4 mile (5,5 km) de centrul orașului Shangri-La. Există zboruri către Lhasa, Chengdu, Beijing (via Kunming), Shanghai Pudong, Shenzhen (via Guiyang), Guangzhou, Kunming și Xishuangbanna.

Rutier

Autostrăzile sunt principalul mijloc de transport pentru a ajunge în prefectura Diqing. Autostrada principală din această prefectură este Autostrada Națională Chineză 214 (o autostradă Yunnan-Tibet-Qinghai prescurtată „G214”).

Există, de asemenea, trasee directe de autobuz către Kunming, Lijiang și Panzhihua (Sichuan).

Demografie

Grupuri etnice din prefectura autonomă tibetană Diqing erau următoarele, la recensământul din 2000:

Naționalitate	Populație	Procent
Tibetani	117.099	33,12%
Lisu	98.195	27,78%
Han	57.928	16,39%
Naxi	45.269	12,81%
Bai	18.182	5,14%
Yi	11.616	3,29%
Hui	1.496	0,42%
Pumi	1.496	0,42%
Miao	1.434	0,41%
Nu	241	0,07%
Derung	137	0,04%
Alții	425	0,11%

Subdiviziuni

Prefectura Diqing este împărțită în trei districte, dintre care unul este autonom:

Hartă
Shangri'la (oraș) Districtul Dêqên Districtul Weixi
Nume	Hanzi	Pinyin hanyu	Tibetană standard	Pinyin tibetan	Populație (recens. 2010)	Suprafață (km²)	Densitate (/km²)
Shangri'la (Xianggelila)	香格里拉市	Xiānggélǐlā Shì	în tibetană སེམས་ཀྱི་ཉི་ཟླ་གྲོང་ཁྱེར།	Xamgyi'nyilha Chongkyir / sems kyi nyi zla grong khyer	172.988	11.613	14,89
Districtul Dêqên (Districtul Deqin)	德钦县	Déqīn Xiàn	în tibetană བདེ་ཆེན་རྫོང་། în tibetană མཇོལ་རྫོང་།	Dêqên Zong / bde chen rdzong Jol Zong / mjol rdzong	66.589	7.596	8,76
Districtul autonom Weixi Lisu	维西傈僳族自治县	Wéixī Lìsùzú Zìzhìxiàn	în tibetană འབའ་ལུང་ལི་སུའུ་རིགས་རང་སྐྱོང་རྫོང་།	Balung Lisurig Ranggyong Zong / 'ba' lung li su'u rigs rang skyong rdzong	160.605	4.661	34,45

Istoric

Această prefectură se află în partea de sud a unei regiuni istorice numită Kham, care a aparținut Imperiului Tibetan cu mai multe secole în urmă. După declinul și destrămarea acelui imperiu în secolul al IX-lea, zonele periferice precum sudul Khamului au continuat să facă parte din Tibet mai mult într-un sens etnografic decât politic. Ca o chestiune practică, pe la mijlocul anilor 1700, guvernul tibetan a pierdut în cea mai mare parte controlul politic asupra regiunii Kham în favoarea dinastiei manciuriene chineze Qing, iar această situație a durat până la detronarea dinastiei manciuriene în 1912.^[4]

Khamul de sud împreună cu alte părți ale Yunnanului au fost administrate de clica Yunnan din 1915 până în 1927. Acea zonă a fost controlată apoi de guvernatorul și comandantul Long (Lung) Yun până aproape de sfârșitul Războiului Civil Chinez, când comandantul militar kuomintanfg-ist Du Yuming l-a înlăturat de la putere la ordinul generalului Chiang Kai-shek.

În această prefectură există trei districte: Shangri-La (anterior Zhongdian, în chineză: 中甸), districtul Dêqên și districtul autonom Weixi Lisu (anterior Weixi) și toate făceau parte anterior din prefectura Lijiang.^[2] Prefectura autonomă a fost înființată în 1957 și numită „Diqing” de către primul său guvernator.^[2]^[5]

În restul secolului al XX-lea, capitala prefecturii s-a numit Zhongdian, dar a fost redenumită la 17 decembrie 2001 ca Shangri-La (alte ortografii: Semkyi'nyida, Xianggelila sau Xamgyi'nyilha) după tărâmul ficțional Shangri-La din romanul Lost Horizon (1933) al lui James Hilton, cu scopul promovării turismului în zonă.^[6]^[7]

Pe 25 iunie 2007 a fost înființat în această prefectură Parcul Național Pudacuo cu o suprafață de 1.300 km². La 11 ianuarie 2014 a avut loc un incendiu major în cartierul tibetan Dukezong, vechi de 1.000 de ani, din capitala Shangri-La, ceea ce a cauzat multe distrugeri și greutăți.^[8]

Note

^ http://stats.yn.gov.cn/tjsj/tjnj/202212/t20221208_1083373.html Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ ^a ^b ^c ^d „System Evolution”, pe site-ul oficial al administrației prefecturii Diqing (în chineză). Accesat la 25 aprilie 2015.
^ Barnett, Robert. Lhasa: Streets with Memories, p. 197 (Columbia University Press, 2010).
^ Goldstein, M.C. „Change, Conflict and Continuity among a community of nomadic pastoralists—A Case Study from western Tibet, 1950–1990”, în Resistance and Reform in Tibet (eds. Barnett and Akiner. London: Hurst & Co., 1994).
^ Mackerras, Colin și Yorke, Amanda. The Cambridge Handbook of Contemporary China, p. 209 (Cambridge University Press, 1991).
^ Yü, Dan. Mindscaping the Landscape of Tibet: Place, Memorability, Ecoaesthetics, p. 47 (Walter de Gruyter GmbH & Co, 2015).
^ Merkel-Hess, Kate. China in 2008: A Year of Great Significance, p. 255 (Rowman & Littlefield, 2009).
^ „Night fire burns for hours, destroys ancient Tibetan town in southwest China's Shangri-La county”. Toledo Blade. 11 ianuarie 2014.

Legături externe

Site-ul oficial (în chineză)
Yunnan-Diqing prin chinadiscover.net.

[ff853ac9774f7f50aad60dbc08930e8a-1] ttp://stats.yn.gov.cn/tjsj/tjnj/202212/t20221208_1083373.html Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[admin-2] „System Evolution”, pe site-ul oficial al administrației prefecturii Diqing (în chineză). Accesat la 25 aprilie 2015.

[3] Barnett, Robert. Lhasa: Streets with Memories, p. 197 (Columbia University Press, 2010).

[4] Goldstein, M.C. „Change, Conflict and Continuity among a community of nomadic pastoralists—A Case Study from western Tibet, 1950–1990”, în Resistance and Reform in Tibet (eds. Barnett and Akiner. London: Hurst & Co., 1994).

[5] Mackerras, Colin și Yorke, Amanda. The Cambridge Handbook of Contemporary China, p. 209 (Cambridge University Press, 1991).

[6] Yü, Dan. Mindscaping the Landscape of Tibet: Place, Memorability, Ecoaesthetics, p. 47 (Walter de Gruyter GmbH & Co, 2015).

[7] Merkel-Hess, Kate. China in 2008: A Year of Great Significance, p. 255 (Rowman & Littlefield, 2009).

[8] „Night fire burns for hours, destroys ancient Tibetan town in southwest China's Shangri-La county”. Toledo Blade. 11 ianuarie 2014.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]