Sari la conținut

Precizionism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nu confundați cu Precisionist (cal de curse).
Charles Demuth, Furnal și coșul acestuia (în engleză Aucassin and Nicolette), ulei pe pânză, 1921

Precizionismul a fost o mișcare artistică modernistă care a apărut în Statele Unite după Primul Război Mondial. Influențați de cubism, purism și futurism, artiștii precizioniști au redus subiectele alese la formele lor geometrice esențiale, au eliminat detaliile și au folosit adesea planuri de lumină pentru a crea un sentiment de focalizare clară și pentru a sugera eleganța și strălucirea formelor mașinilor.

La apogeul popularității sale, în anii 1920 și începutul anilor 1930, precizionismul a sărbătorit noul peisaj american de zgârie-nori, poduri și fabrici într-o formă care a fost numită și „realism cubist.” [1]

Termenul de „Precizionism” a fost folosit pentru prima dată la mijlocul anilor 1920, posibil de către directorul Muzeului de Artă Modernă, Alfred H. Barr,[2] deși conform criticului de artă Amy Dempsey termenul de „Precizionism” a fost inventat de Charles Sheeler.[3]

Pictorii care lucrau în acest stil erau cunoscuți și sub numele de „Imaculați”, care era termenul mai des folosit la acea vreme.[4] Rigiditatea ambelor etichete istorice sugerează dificultățile, pe care criticii contemporani practicării stilului, le aveau în încercarea de a caracteriza acei artiști și acea mișcare artistică.

Mișcare artistică americană

[modificare | modificare sursă]
1928 – Charles Demuth, Am văzut cifra 5 în aur (în engleză I Saw the Figure 5 in Gold), lucrare aflată la Metropolitan Museum of Art

Deși puternic influențat de mișcările artistice europene moderniste precum cubismul, purismul și futurismul, artiștii curentului artistic al precizionismului s-au concentrat pe temele industrializării și modernizării peisajului american, folosind forme geometrice precise și bine definite.

Artizanii precizioniști și-au îmbrățișat identitatea americană și unii au fost reticenți în a recunoaște influențele artistice europene.[5] Exista, la vremea respectivă, un grad de respect pentru epoca industrială aflată în plină mișcare, dar comentariul social nu a fost fundamental pentru stil.

La fel ca mișcarea artistică Pop (aflată decenii în viitor), precisionismul a fost ocazional interpretat ca o critică a societății denaturate pe care o prezintă, deși artiștii săi nu s-au simțit adesea confortabil cu această interpretare a lucrărilor lor. Ca un bun exemplu al afirmațiilor de mai sus, pictura „Pittsburgh” de Elsie Driggs (1926) ilustrează acest decalaj în percepție.[6]

Lucrarea Pittsburgh – „Al meu Piero della Francesca”

[modificare | modificare sursă]

O pictură a coșurilor de fum din oțel negru și gri, a țevilor groase și a firelor încrucișate, cu doar unii nori de fum care să atenueze severitatea imaginii, privitorii au fost tentați să vadă această pictură întunecată ca o declarație de îngrijorare ecologică. Dimpotrivă, Driggs a susținut întotdeauna că a avut în vedere o anumită frumusețe ironică, găsită în imagine, și a numit-o „Al meu Piero della Francesca,”[7] în onoarea marelui pictor și matematician quattrocentist al Renașterii.

La vederea picturii, Charles Daniel, referindu-se la autoarea lucrării, a denumit-o „una dintre noii clasicii.” [8]

Mult mai des, precizionismul a sărbătorit implicit dinamismul creat de om în interacțiune cu noile tehnologii. Posibilele excepții de la această afirmație sunt unele dintre picturile de oraș mai întunecate și mai claustrofobice ale lui Louis Lozowick și lucrările satirice anti-capitaliste comice ale lui Preston Dickinson.

Abstractizarea la Charles Demuth

[modificare | modificare sursă]

Variate grade de abstractizare se descoperă în lucrările precizioniste. Astfel, pictura Am văzut cifra 5 în aur (din 1928) de Charles Demuth, este un omagiu adus poemului imagistic al lui William Carlos Williams despre o mașină de pompieri, fiind abstract și stilizat.

Comparativ, picturile lui Charles Sheeler, uneori, se apropie de o formă de fotorealism. Pe lângă picturile sale meticulos detaliate, cum ar fi River Rouge Plant (Uzina River Rouge) și American Landscape (Peisaj american), Sheeler, la fel ca prietenul său, fotograful Paul Strand, a creat, de asemenea, fotografii clar focalizate ale unor fabrici și clădiri publice.[9]

Unele lucrări precizioniste tind spre a avea o „abordare foarte controlată a tehnicii și formei,” precum și o aplicare a „stilului cu margini dure la scenele americane bine cunoscute.” [10]

Precizioniști

[modificare | modificare sursă]
Paul Strand, Wall Street, 1915

Artiștii vizuali precizioniști s-au concentrat adesea pe imagini urbane, așa cum sunt turnuri de birouri, clădiri de apartamente, poduri, tunele, platforme de metrou, străzi, orizontul urban și rețeaua orașului modern. Alți artiști, cum ar fi Georgia O'Keeffe, Charles Demuth, Niles Spencer, Ralston Crawford, Sanford Ross și Charles Sheeler, au aplicat aceeași abordare în medii mai „pastorale” și au pictat frecvent reprezentări geometric clare ale grajdurilor, căsuțelor, drumurilor de țară și ale caselor de fermă. Stuart Davis și Gerald Murphy au pictat compoziții de natură statică în stil precisionist.

Listă de artiști vizuali precizioniști

[modificare | modificare sursă]

Galerie

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ en Milton Brown, American Painting from the Armory Show to the Depression — Pictura americană de la Armory Show până la depresiunea economică” – (Princeton: Princeton University Press, 1955), pp. 114–115.
  2. ↑ en Gail Stavitsky, Precisionism in America, 1915–1941: Reordering Reality — Precizionism în America, 1915-1941: Reordonarea realității (New York City – Abrams, 1994), p. 21.
  3. ↑ en [Styles, schools and movements, published by Thames & Hudson 2002 Amy Dempsey]
  4. ↑ en Gail Stavitsky, p. 19.
  5. ↑ en Metropolitan Museum of Art
  6. ↑ en Pentru o discuție pertinentă asupra lucrării Pittsburgh, a se vedea lucrările autorilor Constance Kimmerle, Elsie Driggs: Rapidul și clasicul (în engleză Elsie Driggs: The Quick and the Classical) — Philadelphia: University of Pennsylvania Press, 2008, pp. 31-33 și John Loughery, Îmbinând clasicul și modernul: Arta lui Elsie Driggs (în engleză Blending the Classical and the Modern: The Art of Elsie Driggs), Woman's Art Journal (numărul Winter 1987), p 24.
  7. ↑ en Descrierea picturii Pittsburgh și a reacției artistei plastice se află pe web site-ul Whitney.org – Whitney Museum of American Art
  8. ↑ en Kimmerle, p. 32.
  9. ↑ en Fotografie a lui Charles Sheeler, captată online la 9 noiembrie, 2008
  10. ↑ en Metropolitan Museum of Art
  11. ↑ en Copie digitală pe ShadowLand

Surse

[modificare | modificare sursă]
  • Friedman, Martin L. — The Precisionist View in American Art – Perspectiva precizionistă în arta americană - Minneapolis, Walker Art Center, 1960
  • Harnsberger, R.S. — Ten Precisionist Artists: Annotated Bibliographies – Zece artiști precizioniști - Biografii anotate – Art Reference Collection no. 14, Westport, CT, Greenwood Press, 1992
  • Hemingway, Andrew — The Mysticism of Money: Precisionist Painting and Machine Age America – Misticismul banilor: Pictura precizionistă și America erei mașinilor – Pittsburgh & New York City, Periscope Publishing, 2013
  • Hughes, Robert —American Visions: The Epic History of Art in America – Viziuni americane: Istoria epică a artei în America – New York City, Knopf, 1994
  • Kimmerle, Constance — Elsie Driggs: The Quick and the Classical – Elsie Driggs: Rapidul și clasicul — Philadelphia, University of Pennsylvania Press, 2008
  • Stavitsky, Gail — Precisionism in America, 1915–1941: Reordering Reality – Precizionismul în America, 1915–1941: Reordoarea realitâții – New York City, Abrams, 1994
  • Tsujimoto, K. — Images of America: Precisionist Painting and Modern Photography – Imagini ale Americii: Pictura prezisionistă și fotografia modernă – Seattle, University of Washington Press, 1982

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Precizionism&oldid=17822698