Postumus
| Postumus | |
| Uzurpator roman Împărat al Galilor | |
![]() | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Marcus Cassianus Latinius Postumus |
| Născut | secolul al III-lea d.Hr. Galia, Luxemburg |
| Decedat | Iunie 269 Mogontiacum (Gallia Belgica) azi Mainz, Germania |
| Cauza decesului | omucidere |
| Copii | Postumus the Younger[*] |
| Ocupație | politician |
| Apartenență nobiliară | |
| Domnie | |
| Domnie | Vara 260 - iunie 269 (~9 ani) |
| Succesor | Marius |
| Modifică date / text | |
Postumus sau Marcus Cassianus Latinius Postumus a fost un legat galic care s-a proclamat împărat în Galia din vara anului 260 până în iunie 269. Aceste date rămân imprecise, deoarece cronologia acestei perioade este dificil de stabilit cu certitudine.
Biografie
[modificare | modificare sursă]
De origine incertă, gal sau batav[1], el este sub Valerian și Gallienus guvernator al unei provincii din Galia (poate Gallia Belgica, dar acest lucru nu este confirmat), când limesul renan este supus unui dublu atac: alemanii invadează Raetia, francii trec Rinul inferior. Împăratul Gallienus organizează apărarea, intervenind el însuși în Raetia și încredințându-i lui Postumus contraofensiva împotriva francilor. Gallienus încredințează protecția Rinului superior, sector intermediar mai calm, fiului său mai mic Saloninus, care primește titlul de Caesar și este asistat de legatul Silvanus.
Postumus îi învinge cu brio pe franci, iar trupele sale entuziaste sunt gata să-l proclame împărat. Gallienus, din precauție, îl numește pe fiul său Augustus, iar Postumus reacționează: atacă Colonia Claudia Ara Agrippinensium, trupele sale îi capturează și îi execută pe Saloninus și Silvanus, fără ca responsabilitatea sa să fie demonstrată. Își ia titlul de împărat în vara anului 260.[2]
Spre deosebire de alți uzurpatori, Postumus nu mărșăluiește spre Roma pentru a-și confirma titlul în fața Senatului roman. De partea sa, Gallienus este prea ocupat cu alemanii, apoi cu uzurparea lui Regalianus în Panonia. Se stabilește un acord tacit de neagresiune, în avantajul tuturor: Gallienus este eliberat de apărarea Rinului, Postumus controlează fără concurență Britania, Hispania și cea mai mare parte a Galiei, cu excepția unei părți din Gallia Narbonensis, care rămâne fidelă lui Gallienus.[3]
Postumus creează ceea ce va fi numit Imperiul Galic și își stabilește capitala la Colonia. Cu toate acestea, este exagerat să considerăm acest imperiu ca o rebeliune independentistă celtică sau galică împotriva Romei, așa cum a sugerat Bouvier-Ajam.[4] Postumus este un gal, dar perfect romanizat: monedele sale sunt conforme cu monedele imperiale, cu inscripții în latină, el creează un senat, numește consuli și se comportă ca un imperator perfect.[5]
În 268 (sau 269), sfârșitul lui Postumus dovedește gradul de insubordonare care domnea în armatele Imperiului. La începutul anului, Laelianus[6] s-a revoltat la Mogontiacum (azi Mainz, în Germania). Postumus mărșăluiește spre Mogontiacum și l-a alungat pe Laelianus. Soldații voiau să se răsplătească cu prada jefuind Mogontiacum. Postumus a refuzat să predea astfel un oraș roman și o fortăreață care apăra Rinul. În cursul unei revolte, Postumus a fost masacrat.[5] Istoria Augustă (în latină, Historia Augusta) îi atribuie un fiu, Postumus cel Tânăr, a cărui existență nu este confirmată de niciun alt autor, nici de monede sau inscripții, și care este considerat una dintre invențiile abundente ale Istoriei Auguste.
Monetărie
[modificare | modificare sursă]La venirea sa pe tron, Postumus dispunea de un stoc monetar important în provincia sa, de două ateliere monetare la Augusta Treverorum (azi Trier, în Germania) și Colonia și de aporturi de argint provenind din Hispania, ceea ce i-a permis, la începutul domniei sale, o politică monetară mai sănătoasă decât cea a lui Gallienus. El emite aurei foarte frumoși și, până în 268, antoninieni mai grei și de o calitate mai bună decât cei ai lui Gallienus. El a încercat să susțină moneda de bronz prin crearea unui sesterț dublu, puțin mai greu decât sesterțul normal (22 de grame față de 20 de grame) și recunoscut prin coroana radiată pe care o poartă în locul laurilor imperiali tradiționali. Această experiență a fost un eșec și s-a încheiat în 262. Rapid, cheltuielile militare în continuă creștere și inflația galopantă care afectează întregul Imperiu provoacă în Galia multiplicarea atelierelor monetare „secundare”, care fabrică monedă falsă. Antoninienii și bronzurile imitate, de calitate mediocră și din aliaje de proastă calitate, au fost emise în număr foarte mare, accelerând tendința inflaționistă.[7]
-
Antoninianus, cu coroană radiată, emis de Postumus
-
Aureus emis de Postumus, reprezentare rară, din față, prin 268
Temele reprezentate pe reversul monedelor sunt cele ale unei epoci de război, cu victorii sau revenirea la fericire. Postumus a emis și monede dedicate lui Hercule din Deusone, ceea ce ar dovedi existența unui templu sau a unui cult localizat.[8] În schimb, deducerea că Postumus s-a născut la Diessen[9], identificat cu Deusone[10], nu este decât un detaliu imaginar din romanul istoric In het licht van Omega al lui Guus van Hemert.[11]
Bornă miliară
[modificare | modificare sursă]
La muzeul din Dieulouard (Meurthe-et-Moselle, Franța) se poate vedea un bornă miliară găsită pe situl vechiului oraș galo-roman Scarpone (sau Scarponne, la jumătatea distanței dintre Metz și Nancy), care poartă numele lui Postumus și datează din perioada în care acesta era împărat al Galiei.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ en Paul F. State, A Brief History of the Netherlands, Infobase Publishing, 2008, p. 8
- ^ Michel Christol, L'empire romain du IIIe siècle, Paris, Errance, 2006, pp.141-143
- ^ Petit 1974, p. 469.
- ^ Bouvier-Ajam, Les Empereurs gaulois, Tallandier, 1984 (réédition en 2000), pp. 23 et 210
- ^ a b Petit 1974, p. 470.
- ^ Ulpius Cornelius Laelianus a fost un uzurpator al împăratului Galiei, Postumus (269). El este inclus în lista celor Treizeci de Tirani din Historia Augusta.
- ^ Georges Depeyrot, La Monnaie romaine : 211 av. JC. - 476 ap. JC., éditions Errance, 2006, 212 Pages, ISBN: 2877723305, pp. 147-148
- ^ Xavier Loriot et Daniel Nony, La crise de l'empire romain, 235–285, Paris, Armand Colin, 1997, 304 p. ISBN: 2-200-21677-7, p. 68-69
- ^ Diessen este un sat nederlandez din comuna Hilvarenbeek, provincia Brabantul de Nord.
- ^ Archives régionales de Tilburg Arhivat în , la Wayback Machine. Format:Lien archive
- ^ de Guus van Hemert, In het licht van Omega, 1995, ISBN 9024289548
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]Surse primare
[modificare | modificare sursă]- la Aurelius Victor, Liber de Caesaribus
- Epitome de Caesaribus (uneori atribuit lui Aurelius Victor)
- la Eutropius, Brevarium, Book 9
- la en Historia Augusta, Tyranni_XXX*.html The Thirty Tyrants
- fr Histoire Auguste (titlul în română, Istoria Augustă), traduction et commentaires d’André Chastagnol, éditions Robert Laffont, collection Bouquins, 1994, ISBN: 2-221-05734-1
- Joannes Zonaras, Compendiu de Istorie extract: Zonaras: Alexander Severus to Diocletian: 222–284
- Zosimos, Historia Nova
Surse secundare
[modificare | modificare sursă]- fr „Les travaux d'Hercule dans le monnayage de Postume”, Revue numismatique, pp. 59–78,
- fr Daniel Gricourt, Dominique Hollard, La date du quatrième consulat de Postume : à propos d'un document numismatique méconnu, Revue numismatique, 6-ième série - Tome 36, année 1994, pp. 66-75 consultable sur Persée
- fr Henri Lavagne, Une nouvelle inscription d'Augsbourg et les causes de l'usurpation de Postume, Comptes-rendus de l'Académie des Inscriptions et Belles-Lettres, 138-ème année, N. 2, 1994, pp. 431-446 consultable sur Persée
- fr Le Bohec, Yann (). L'armée romaine dans la tourmente. Une nouvelle approche de la crise du troisième siècle (în franceză). Paris-Monaco: éd. du Rocher. ISBN 978-2-268-06785-8.
- fr Petit, Paul (). Histoire générale de l’Empire romain. Seuil. ISBN 2-02-002677-5.
