Porumbenii Mari, Harghita

46°16′24″N 25°7′56″E (Porumbenii Mari, Harghita) / 46.27333°N 25.13222°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Porumbenii Mari
Nagygalambfalva
—  sat și reședință de comună  —

Porumbenii Mari se află în România
Porumbenii Mari
Porumbenii Mari
Porumbenii Mari (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°16′24″N 25°7′56″E ({{PAGENAME}}) / 46.27333°N 25.13222°E

Țară România
Județ Harghita
ComunăPorumbeni

Atestare documentară1332

Populație (2021)
 - Total1.100 locuitori

Fus orarUTC+2 (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal537214
Prefix telefonic+40 x66[1]

Prezență online

Porumbenii Mari în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Porumbenii Mari în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Porumbenii Mari în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Porumbenii Mari, Harghita

Porumbenii Mari (în maghiară Nagygalambfalva), mai demult Golumba Mare, este satul de reședință al comunei Porumbeni din județul Harghita, Transilvania, România.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea Porumbenii Mari este situată pe malul drept al Târnavei Mari, la o altitudine de 425-475m, la limita sud-vestică a județului Harghita cu județul Brașov, pe drumul județean 137, Cristuru Secuiesc - Porumbenii Mari - Odorheiul Secuiesc, la 60 km. distanță de municipiul Miercurea Ciuc.

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul satului au adus bogate dovezi materiale ale existenței omului aici încă din cele mai vechi timpuri, astfel pe malul stâng al pârâului Vagas, în sudul "Cetății", s-a descoperit o așezare geto-dacică cu material aparținând perioadei Laténe sec. I î. Chr-sec. I d. Chr. iar pe malul lacului Rak o așezare preistorică.

Pe malurile pârâurilor Áj și Nagy s-au descoperit fragmente de vase modelate cu mâna și la roată de factură dacică și fragmente ceramice din epoca bronzului, migrațiilor și evul mediu (Periegheza E. Benkő 1986).

Pe terasele înalte deasupra văii Târnavei Mari s-au găsit fragmente ceramice aparținând culturii Coțofeni, Hallsttat și secolele XI, XII, XIII, piese de bronz din epoca bronzului târziu, material din epoca arpadiană, acestea dovedind existența unei așezări medievale atestată în documentele anului 1332 (Periegheza Benkő Elek 1998). Din locuri neprecizate de pe teritoiul localității mai provin trei celți de bronz, un topor de bronz și un vârf de lance din epoca târzie a bronzului.

Biserica medievală a satului apare pentru prima oară în analele papale din 1332-1337. Biserica , astăzi biserică refomată, este o clădire gotică cu mai multe faze, ale cărei elemente medievale, în marea lor majoritate, au fost distruse la reconstrucția clădirii din sec. XVIII și XIX.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia localității este una predominant agricolă bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor și susținută de industria produselor de morărit, panificație și activități comerciale.

Biserica reformată din Porumbenii Mari, Harghita

Personalități[modificare | modificare sursă]

Monumente[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Județul Harghita, Monografie, Z. Makfalvi, L. Vifkori. Ed. Sport Turism, București 1979
  • Repertoriul Arheologic al județului Harghita, V. Cavruc. ISBN 973-99270-2-5
  • Județul Harghita, I. Pisota, D. Bugă. Ed. Academiei RSR, București 1976

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom: 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

Legături externe[modificare | modificare sursă]