Portretul lui Tudor Vladimirescu (pictură de Theodor Aman)

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

 Acest articol dezvoltă secțiunea Opera a articolului principal Theodor Aman

Portretul lui Tudor Vladimirescu
Descriere generală
ArtistTheodor Aman  Modificați la Wikidata
Datare1874 - 1876 (?)
Materialevopsea pe bază de ulei[*]​, pânză[*]​  Modificați la Wikidata
Genpictură istorică
portret  Modificați la Wikidata
Dimensiuni780 mm×1.220 mm
AmplasareMuzeul Municipiului București  Modificați la Wikidata, București  Modificați la Wikidata
ColecțieMuzeul Theodor Aman  Modificați la Wikidata
Curent artisticneoclasicism  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Portretul lui Tudor Vladimirescu, este o pictură care ilustrează personalitatea conducătorului Revoluției de la 1821, al pandurilor și domn al Țării Românești, realizată de Theodor Aman în perioada anilor 1874 - 1876 (?) la București.

Surse de inspirație[modificare | modificare sursă]

Schiță portret Tudor Vladimirescu ( 1874 (?) ), ulei/pânză, 738 x 600 mm - de Theodor Aman

Conducătorul Revoluției de la 1821, Tudor Vladimirescu, a rămas în memoria colectivă din România datorită portretului pe care pictorul Theodor Aman l-a realizat în perioada 1874 -1876. Din cauză că Vladimirescu a decedat în 1821 și Aman s-a născut în 1831, cel din urmă nu a avut cum să-l cunoască și nici să vadă o fotografie, știind că primele încercări de a fixa o imagine pe o placă metalică cu depunere de halogenură de argint le-a făcut fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce în anul 1829. Totuși, a existat un portret votiv pe o ușă a Bisericii de lemn din Prejna, din județul Mehedinți, care a fost ridicată de Tudor Vladimirescu și căpitanul Gheorghe Duncea. A mai fost descoperit un portret a revoluționarului român pe lângă Drobeta-Turnu Severin, la Biserica Sfinții Nicolae și Spiridon din Cerneți pe zidul interior dinspre apus al pronaosului. Aici, zugravul Gheorghe l-a reprezentat pe Vladimirescu între cei doi ctitori ai bisericii, boierul Ioniță Glagoveanu și fiul acestuia. Ca urmare a unor cercetări care s-au făcut în a doua jumătate a secolului al XX-lea, s-a descoperit la Viena o litografie cu chipul lui Tudor Vladimirescu.[1]

Se poate spune că Theodor Aman nu ar fi avut cunoștință de niciuna din aceste reprezentări portretistice care fără doar și poate i-ar fi fost la îndemână pentru a se inspira în demersul la care s-a angajat. Pe de altă parte, nu se poate nici afirma că portretul pe care l-a făcut ar fi imaginat întru-totul. Se știe însă, că Petrache Poenaru a fost secretarul cancelariei lui Tudor și că acesta l-a cunoscut îndeaproape. Aman a fost contemporan cu Poenaru și s-au cunoscut. Tradiția orală spune că Poenaru și câțiva panduri care au supraviețuit Revoluției de la 1821, i l-au descris lui Aman pe Vladimirescu. Părerea istoricilor este că Schița Portret Tudor Vladimirescu este rezultatul acestor descrieri și că aceasta a contribuit decisiv la realizarea lucrării finale ce a devenit prototipul sau izvodul tuturor reprezentărilor ulterioare ale lui Tudor în arta plastică din România.[1]

  • Tudor Vladimirescu de la Biserica de lemn din Prejna
    Tudor Vladimirescu de la Biserica de lemn din Prejna
  • Portretul lui Tudor Vladimirescu în Ilustrațiunea română din 11 octombrie 1911
    Portretul lui Tudor Vladimirescu în Ilustrațiunea română din 11 octombrie 1911
  • Tudor Vladimirescu în litografia lui Eduard Wiegand (1888), după Aman
    Tudor Vladimirescu în litografia lui Eduard Wiegand (1888), după Aman
  • Litografie - de Theodor Aman
    Litografie - de Theodor Aman
  • Portretul lui Tudor Vladimirescu, gravură - de Theodor Aman
    Portretul lui Tudor Vladimirescu, gravură - de Theodor Aman
  • Litografie secolul al XIX-lea
    Litografie secolul al XIX-lea

Nu există niciun argument care să certifice că reprezentarea lui Aman ar reflecta realitatea. Cercetătorii de astăzi au avut însă șansa unei distanțări temporale și medii de informare mult mai bogate, pe care Aman nu le avea în acele timpuri. La o simplă vedere se constată că litografiile vieneze au o asemănare decentă cu prototipul lui Aman, diferențele fiind date de o duritate mai accentuată a expresiei creată în litografii. Aman a imaginat o versiune idealizată a personajului după rețeta neoclasicismului ce a dominat prima jumătate a secolului al XIX-lea. Rezultatul arată un erou național plin de demnitate, sigur pe el, încrezător, neînfricat, aspru dar și înțelegător și blând. Prin acest melanj al calităților, uneori antagonice, Aman a făcut un personaj mobilizator, care prin carisma sa ar fi urmat de către oricine.[1]

Dacă informațiile referitoare la asemănarea prototipului cu personajul real ar mai exista dubii, se știe că detaliile privitoare la costum și armament, sunt toate corecte. În mod clar în tablou se reflectă momentul din 1821 din Țara Românească și o poziție socială reprezentativă.[1]

Descriere[modificare | modificare sursă]

Descriere de Ion Uescu (1911)
„Tudor Vladimirescu, căpitanul de panduri, conducătorul Revolutiei de la 1821 și locotenent în armata rusă, decorat cu ordinul „Sf. Vladimir" — clasa a III-a este îmbrăcat într-o dulamă lungă până sub genunchi, peste care are un cepchen scurt, cu mâneci despicate. Pe cap poartă cazaclie (căciulă neagră, dreaptă și înaltă, cu fundul din postav alb) și este încălțat cu cizme lungi din piele. Își sprijină mâna dreaptă în șold, iar mâna stângă pe mânerul unei săbii lungi, curbate. Reprezentat în picioare, în fața unui cort, permite vizualizarea fundalului, unde se află câțiva panduri, și ei lângă corturi, semn că tocmai își așezaseră tabăra. Este posibil ca Aman să fi vrut să marcheze momentul popasului pe care pandurii l-au făcut lângă București, înainte de a intra în capitală, moment care astăzi este evocat prin numele unui cartier, Drumul Taberei, poziționat în zona prin care au venit pandurii și care se afla la timpul respectiv în afara orașului.”
—Greta Șuteu: AMAN - PICTORUL, Repertoriul de pictură al Muzeului Theodor Aman, pag.41

Expoziții la care a fost prezent[modificare | modificare sursă]

Portretul lui Tudor Vladimirescu a fost prezent la următoarele evenimente expoziționale:

Schița portret Tudor Vladimirescu a fost prezentă la următoarele evenimente expoziționale:

Restaurări[modificare | modificare sursă]

  • Ultima restaurare a lucrării Portretul lui Tudor Vladimirescu s-a realizat în perioada anilor 2007 - 2010 la Laboratorul Restaurări al Muzeului Municipiului București de către pictorii restauratori Ioan D. Popa și Simona Predescu.[1]
  • Ultima restaurare a lucrării Schița portret Tudor Vladimirescu s-a realizat în anul 2013 la Laboratorul Restaurări al Muzeului Municipiului București de către pictorii restauratori Ioan D. Popa și Simona Predescu.[2]

In memoriam[modificare | modificare sursă]

Bancnote[modificare | modificare sursă]

Portretul lui Tudor Vladimirescu realizat de Theodor Aman a apărut pe două bancnote cu o valoare nominală de 25 lei, una emisă în anul 1952. alta în 1966 și una de 1000 lei din 1948

  • Tudor Vladimirescu pe bancnotele din 1948, 1952 și 1966
  • 1948
    1948
  • 1952
    1952
  • 1966
    1966

Filatelie[modificare | modificare sursă]

  • Filatelie cu gravura lui Aman - Tudor Vladimirescu (2021)

Numismatică[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h Greta Șuteu... pag. 41
  2. ^ a b c d Greta Șuteu... pag. 39

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Greta Șuteu: AMAN - PICTORUL, Repertoriul de pictură al Muzeului Theodor Aman, Muzeul Theodor Aman, Muzeul Municipiului București, Editura Muzeului Municipiului București, 2017, ISBN: 978-606-8717-135-5, Grafică și machetare: Ștefan Csampai, Fotografie: Cristian Oprea.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Portretul_lui_Tudor_Vladimirescu_(pictură_de_Theodor_Aman)&oldid=14678050