Portal:Centenarul Marii Uniri a României/Introducere

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Carte poștală din 1918-1919 care ilustrează unirea tuturor românilor într-un singur stat. Granițele vestice ale României (colțul din stînga sus) sunt granițe doar presupuse la acel moment (cele definitive fiind confirmate în 1920)

Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiași stat național, România. Etapele preliminare au fost Mica Unire din 1859 a Țării Moldovei cu Țara Românească și dobândirea independenței în urma războiului din 1877-1878, pe fondul renașterii naționale a românilor pe parcursul secolului al XIX-lea.

Unirea Basarabiei, a Bucovinei și, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României (așa-zisul Vechi Regat) a dus la constituirea României Mari. Realizarea unirii a fost motivul intrării României în Primul Război Mondial de partea Antantei, iar actul unirii a fost favorizat de mai mulți factori istorici:

  • acțiunea politică decisivă a elitelor din Regatul României și a elitelor intelectualității românești din Austro-Ungaria în conjunctura favorabilă de la sfârșitul Primului Război Mondial
  • prăbușirea Imperiului Austro-Ungar și a Imperiului Rus
  • afirmarea principiului autodeterminării și a celui al naționalităților pe plan internațional, în contextul prezenței pe scară largă a sentimentului național în rândul populației românești.

Marea Unire este legată inexorabil de personalitățile regelui Ferdinand, reginei Maria și omului de stat Ionel Brătianu. Încheiată de facto la 1 decembrie 1918 odată cu unirea Transilvaniei, recunoașterea diplomatică a solicitat eforturi pe parcursul următorilor ani.

Citește mai mult ...