Ponferrada

Ponferrada
—  municipiu  —
Stemă
Ponferrada (Spania) Poziția geografică în Spania
Coordonate: 42°32′46″N 6°35′27″W ({{PAGENAME}})42.546111111111; -6.5908333333333
Țară	Spania
Comunitate autonomă	Castilia și León
Provincie	Provincia León
Reședință	Ponferrada[*]​
Componență	Ponferrada[*]​ Bárcena del Bierzo[*][[Bárcena del Bierzo (population nucleus in Ponferrada municipality, in the province of León, Castile and León, Spain)|​]] Bouzas[*][[Bouzas (human settlement in Ponferrada municipality in the province of León, Castile and León, Spain)|​]] Campo[*][[Campo (locality in Ponferrada municipality in the province of León, Castile and León, Spain)|​]] Carracedo de Compludo[*][[Carracedo de Compludo (locality in Ponferrada municipality in the province of León, Castile and León, Spain)|​]] Columbrianos Compludo[*][[Compludo (locality in Ponferrada municipality in the province of León, Castile and León, Spain)|​]] Compostilla[*][[Compostilla (locality in Ponferrada municipality in the province of León, Castile and León, Spain)|​]] Cuatrovientos[*][[Cuatrovientos (barrio in Ponferrada municipality in the province of León, Castile and León, Spain)|​]] Dehesas[*][[Dehesas |​]] Espinoso de Compludo[*][[Espinoso de Compludo (human settlement in León Province, Castile and León, Spain)|​]] Flores del Sil[*][[Flores del Sil (human settlement in Spain)|​]] Fuentesnuevas[*][[Fuentesnuevas (human settlement in Ponferrada, El Bierzo, León Province, Spain)|​]] Lombillo de Los Barrios[*][[Lombillo de Los Barrios (human settlement in León Province, Castile and León, Spain)|​]] Manzanedo de Valdueza[*][[Manzanedo de Valdueza (human settlement in León Province, Castile and León, Spain)|​]] La Martina[*][[La Martina (human settlement in León Province, Castile and León, Spain)|​]] Montes de Valdueza[*][[Montes de Valdueza (human settlement in León Province, Castile and León, Spain)|​]] Otero[*]​ Ozuela[*][[Ozuela (human settlement in León Province, Castile and León, Spain)|​]] Palacios de Compludo[*][[Palacios de Compludo (human settlement in León Province, Castile and León, Spain)|​]] Peñalba de Santiago[*][[Peñalba de Santiago (human settlement in Ponferrada, El Bierzo, León Province, Spain)|​]] La Placa[*][[La Placa (human settlement in León Province, Castile and León, Spain)|​]] Rimor[*][[Rimor (human settlement in León Province, Castile and León, Spain)|​]] Salas de los Barrios[*][[Salas de los Barrios (human settlement in León Province, Castile and León, Spain)|​]] San Adrián de Valdueza[*][[San Adrián de Valdueza (human settlement in León Province, Castile and León, Spain)|​]] San Andrés de Montejos[*][[San Andrés de Montejos (human settlement in León Province, Castile and León, Spain)|​]] San Clemente de Valdueza[*][[San Clemente de Valdueza (human settlement in León Province, Castile and León, Spain)|​]] San Cristóbal de Valdueza[*][[San Cristóbal de Valdueza (human settlement in León Province, Castile and León, Spain)|​]] San Esteban de Valdueza[*]​ San Lorenzo[*][[San Lorenzo (human settlement in León Province, Castile and León, Spain)|​]] Santa Lucía (Ponferrada)[*][[Santa Lucía (Ponferrada) (human settlement in León Province, Castile and León, Spain)|​]] Santo Tomás de las Ollas[*][[Santo Tomás de las Ollas (human settlement in Ponferrada, El Bierzo, León Province, Spain)|​]] Toral de Merayo[*][[Toral de Merayo (human settlement in León Province, Castile and León, Spain)|​]] Valdecañada[*][[Valdecañada (human settlement in León Province, Castile and León, Spain)|​]] Valdefrancos[*][[Valdefrancos (human settlement in León Province, Castile and León, Spain)|​]] Villanueva de Valdueza[*][[Villanueva de Valdueza (human settlement in León Province, Castile and León, Spain)|​]] Villar de los Barrios
Guvernare
- alcalde de Ponferrada[*][[alcalde de Ponferrada (political position in Spain)|​]]	Marco Morala[*]​ (17 iunie 2023)
Suprafață
- Total	283,17 km²
Altitudine	512 m.d.m.
Populație (2025)
- Total	63.186 locuitori
Fus orar	UTC+01:00
Cod poștal	24401–24404
Prefix telefonic	987
Localități înfrățite
- Pachuca	Mexic
Prezență online
site web oficial GeoNames OpenStreetMap relation ID

Ponferrada este un municipiu spaniol, reședința comărcii El Bierzo, în provincia León, Castilia și León.

Geografie

Făcând parte din comarca El Bierzo, localitatea se situează la 113 km de capitala provincială. Municipiul este traversat de următoarele șosele: Autovía del Noroeste A-6 între kilometrii 383 și 392, vechea șosea N-6, drumul național N-536 care face legătura cu Priaranza del Bierzo^⁠(d) și Carucedo^⁠(d) și drumul autonom CL-631 care permite comunicarea cu Toreno^⁠(d). Ponferrada se află la confluența râurilor Sil și Boeza, în extremitatea estică a câmpiei berciane și în nord-vestul provinciei León.

Relieful municipiului prezintă două părți bine diferențiate. La nord, terenul este plan, aflându-se în văile râurilor Sil și Boeza, la o altitudine de aproximativ 550 m. La sud de văi se întinde zona muntoasă ce aparține munților León, care atinge înălțimi de peste 1.500 m.

Orașul se ridică la 524 m deasupra nivelului mării. Altitudinea municipiului oscilează între 2.051 m în vârful Tuerto, situat în munții Aquilianos (care aparțin munților León), și 414 m pe malul râului Sil. Municipiul are o suprafață totală de 283,17 km².

Comune limitrofe

Camponaraya⁠(d)	Cabañas Raras⁠(d) Cubillos del Sil⁠(d)	Congosto⁠(d)
Carracedelo⁠(d)		Molinaseca⁠(d) Santa Colomba de Somoza⁠(d)
Priaranza del Bierzo⁠(d)	Benuza⁠(d) Castrillo de Cabrera⁠(d)	Lucillo⁠(d)

Hidrografie

Nucleul urban al orașului Ponferrada este traversat de cursurile râurilor Sil și Boeza.

Râul Sil traversează localitatea pe axa nord-est – sud până în dreptul cartierului gării, unde recepționează afluentul Boeza, cursul continuând apoi de-a lungul poalelor muntelui Pajariel către vest. Pe sectorul urban, albia râului este canalizată, fiind amenajate zone de promenadă și spații verzi riverane între Fuente del Azufre (fostă centrală hidroelectrică dezafectată) și cartierul Flores del Sil. Supratraversarea râului Sil este asigurată de mai multe poduri și pasarele, printre care pasarela ce conectează cartierul gării de muntele Pajariel și Podul Centenarului (Puente del Centenario), care facilitează legătura între partea înaltă a orașului (cartierul Campo de los Judíos) și zona Compostilla – Huertas del Sacramento. Râul Sil divide orașul în două sectoare, configurație care, împreună cu orografia locală, definește centrul istoric drept Zona Alta (Zona Înaltă).

Râul Boeza constituie limita sudică a nucleului urban, separând cartierul Puente Boeza de restul orașului. Acesta este un afluent al râului Sil, punctul de confluență fiind situat în Ponferrada, la baza muntelui Pajariel.

De asemenea, teritoriul administrativ este traversat de râul Oza (sau Valdueza), care își are izvoarele în munții Aquilianos, străbate localitățile din sudul municipiului prin valea Oza și se varsă în râul Sil în aval de localitatea Toral de Merayo.

Din zona Fuente del Azufre pornesc două canale de derivație: Canal Bajo del Bierzo, utilizat pentru irigații, care transportă debite din râul Sil către Carracedelo (tranzitând cartierele Compostilla și Cuatrovientos), și Canal de Cornatel, care alimentează barajul Campañana din Carucedo. Canalul Cornatel traversează partea înaltă a orașului în regim subteran, având o secțiune deschisă în proximitatea centrului istoric, după care este din nou suterat pentru a traversa râul Boeza, dispărând în zona localității Otero.

Pe teritoriul municipiului se află lacul de acumulare Bárcena, alături de acumulările Congosto și Cubillos del Sil. Inaugurat în 1960, barajul a determinat inundarea localităților Bárcena del Río și Posada del Río, populația fiind strămutată în așezări noi (Bárcena del Bierzo — inițial Bárcena del Caudillo — și Posada del Bierzo) sau în cartierul Fuentesnuevas. Amenajarea pe cursul râului Sil are funcțiuni multiple: asigurarea debitului de răcire pentru centrala termoelectrică Compostilla II, producția de energie hidroelectrică și, începând cu anul 2009, alimentarea cu apă potabilă a orașului Ponferrada. Această nouă aducțiune a fost implementată pentru a soluționa deficitul de aprovizionare generat de expansiunea urbană, eliminând dependența exclusivă de râul Oza și de rețeaua intercomunitară.

Climă

Ponferrada are un climat mediteraneean continental subumed, specific regiunilor de tranziție între climatul mediteraneean continental și cel oceanic sau montan. Acesta se caracterizează prin precipitații relativ abundente, deși prezintă seceta estivală tipică climatului mediteraneean, în timp ce în regiunile montane interioare ninsorile au o pondere semnificativă în timpul iernii. Zăpada este un fenomen relativ frecvent iarna și se înregistrează, de obicei, între lunile decembrie și martie. Iernile sunt reci și lungi, fiind obișnuite temperaturile de -3 °C; pe de altă parte, vara este scurtă și caldă, cu temperaturi care depășesc frecvent 32 °C.

Conform clasificării climatice Köppen, Ponferrada prezintă un climat de tranziție între cel mediteraneean (Csa) și cel oceanic-mediteraneean (Csb). În plus, în zonele montane din sudul municipiului se întâlnește climatul oceanic (Cfb), iar pe culmile cele mai înalte, care depășesc 2.000 m altitudine, apare climatul Dfb (semiboreal fără sezon uscat).

Istorie

Alfonso al IX-lea al Leónului a donat Ponferrada Ordinului Templului.

Mormântul Aldonzei de Mendoza, care a devenit Stăpâna Ponferradei în secolul al XV-lea

Fecioara de Compostilla, sculptură romanică din secolul al XII-lea, păstrată în prezent la Ourense.

Deși există indicii de locuire încă din Neolitic (pe malurile râului Sil), precum și din Epoca Fierului și din perioada romană, prima atestare documentară a localității datează abia din secolul al XI-lea. La sfârșitul acelui secol, în jurul anului 1082, episcopul Osmundo de Astorga ordonă construcția unui pod, cu sprijinul regelui Alfonso al VI-lea al Leónului, pentru a facilita tranzitul pelerinilor pe Drumul Sfântului Iacob (în spaniolă Camino de Santiago). Această măsură a fost necesară din cauza dificultăților întâmpinate la traversarea râului Sil prin vechiul punct de trecere de la Compostilla, unde exista o ermită dedicată Fecioarei de Compostilla. Noul pod a fost consolidat cu fier, circumstanță care a dat ulterior numele așezării dezvoltate pe malurile Silului: Pons Ferrata. O altă teorie sugerează că numele provine de la termenul de „pod fortificat”.

În scurt timp, în 1086, a fost întemeiată biserica Sfântul Petru, în jurul căreia a apărut La Puebla de San Pedro, prima denumire a localității, care ulterior a devenit Ponte Ferrato.

În 1180, regele leonez Ferdinand al II-lea a acordat vilei primele privilegii, localitatea fiind donată ulterior Ordinului Templierilor de către regele Alfonso al IX-lea al Leónului. Cronicile menționează că primii templieri sosiți în Ponferrada au fost conduși de maestrul Guido de Garda, primul comandor fiind Fray Helías. Tradiția le atribuie templierilor diverse fapte legendare, printre care descoperirea statuii Fecioarei de la Encina (Virgen de la Encina) în jurul anului 1200, în scorbura unui stejar. Totuși, dizolvarea ordinului la începutul secolului al XIV-lea, prin ordin papal, a făcut ca Ponferrada să iasă de sub jurisdicția acestuia în anul 1312.

În secolele al XIII-lea și al XIV-lea, așezarea, deja fortificată, începe să se dezvolte accelerat datorită pelerinajului, atrăgând țărani, negustori și meșteșugari. Zidul de incintă avea patru porți: El Cristo, Paraisín, Las Nieves și Las Eras, iar la periferia localității s-a stabilit o comunitate evreiască.

După dizolvarea templierilor în secolul al XIV-lea, Ponferrada a trecut sub stăpânirea familiei Castro. La mijlocul aceluiași secol, Pedro Fernández de Castro este menționat ca proprietar al vilei și al fortăreței, care trec în 1343 în posesia fiicei sale, Juana de Castro. După moartea acesteia în 1374, fără urmași, localitatea revine Coroanei. Ulterior, la sfârșitul secolului al XIV-lea, Henric al III-lea cedează Ponferrada contelui de Trastámara, Pedro Enríquez, iar la începutul secolului al XV-lea, aceasta se afla sub dominația fiului acestuia, Fadrique Enríquez de Castro. Din cauza abuzurilor comise de acesta, regele Ioan al II-lea i-a confiscat proprietățile, însă soția sa, Aldonza de Mendoza, a revendicat localitatea, fiind recunoscută ca stăpână a Ponferradei în 1431.

Detaliu al provinciei Villafranca, existentă în timpul Trieniului Liberal, pe harta Spain & Portugal realizată de John Dower, în care era integrată Ponferrada.

Decret regal prin care se acordă titlul de oraș vilei Ponferrada în septembrie 1908.

În 1440, localitatea a fost transferată lui Pedro Álvarez Osorio, care a primit în 1456 titlul de Conde de Lemos. În această perioadă, în contextul conflictelor succesorale, a izbucnit a doua Revoltă Irmandiña, care s-a extins din Galiția în El Bierzo în 1467. Nobilii galițieni s-au refugiat în fortăreața din Ponferrada, care a suferit daune în urma atacurilor înainte ca revolta să fie înăbușită. După moartea lui Pedro Álvarez Osorio în 1483, un conflict sângeros pentru succesiune între moștenitorii săi a determinat intervenția Regilor Catolici. În 1486, aceștia au integrat castelul și vila de Ponferrada definitiv în domeniul regal (realengo), numind primul corregidor (reprezentant regal).

În Epoca Modernă, localitățile din actualul municipiu au fost reprezentate de León în Cortes, făcând parte din provincia León, deși Ponferrada conducea un district propriu, numit colocvial provincia del Vierzo. Teritoriul a rămas sub jurisdicția regatului leonez în tot acest timp.

În Epoca Contemporană, în timpul Războiului de Independență, Ponferrada a găzduit sediul Juntei Superioare din León în mai multe rânduri între 1809 și 1811. În 1821, a făcut parte din scurta provincie Villafranca, dar după desființarea acesteia în 1833, a fost rearondată provinciei León, în cadrul Regiunii Leoneze. În 1834 a devenit reședință de district judiciar.

În secolul al XX-lea, la 4 septembrie 1908, regele Alfonso al XIII-lea a acordat Ponferradei titlul de oraș. Descoperirea și exploatarea zăcămintelor de fier și cărbune, precum și instalarea centralei termice Endesa în 1949, au transformat definitiv orașul în principalul pol economic și de servicii al regiunii.

Demografie

Localitatea are o populație de 63186 de locuitori (INE 2025).

Nucleele de populație din Ponferrada (2022)

Entitate	Locuitori	Entitate	Locuitori
Ponferrada	39.366	Bárcena del Bierzo	226
Bouzas	36	Campo	748
Urbanización Patricia	435	Carracedo de Compludo	16
Columbrianos	1294	Compludo	15
Compostilla	1875	Cuatrovientos	3702
Dehesas	1272	Espinoso de Compludo	28
Flores del Sil	8183	Fuentesnuevas	2662
Lombillo de los Barrios	48	Manzanedo de Valdueza	89
Montes de Valdueza	31	Otero	84
Ozuela	62	Palacios de Compludo	3
Peñalba de Santiago	18	La Placa	1188
La Martina	309	Rimor	99
Salas de los Barrios	71	San Andrés de Montejos	510
San Clemente de Valdueza	42	San Cristóbal de Valdueza	55
San Adrián de Valdueza	11	San Esteban de Valdueza	65
Santa Lucía de Valdueza	0	San Lorenzo del Bierzo	239
Santo Tomás de las Ollas	284	Toral de Merayo	506
Valdecañada	37	Valdefrancos	30
Villanueva de Valdueza	98	Villar de los Barrios	151
Diseminados	142
TOTAL		63052

Patrimoniu

Localitatea a fost declarată Bun de interes cultural (Bien de Interés Cultural) cu categoria de ansamblu istoric în anul 2025.

Castelul din Ponferrada

Castelul templierilor

La Encina

Portalul bisericii Santiago de Peñalba

Biserica mănăstirii San Pedro de Montes

Castelul templier din Ponferrada este situat pe o colină, la confluența râurilor Boeza și Sil. Acesta este amplasat pe locul unde, probabil, a existat inițial un castru celtic, poziție similară cu cea a altor fortificații din regiune. Ulterior, se crede că a fost un amplasament roman și vizigot.

În jurul anului 1178, Ferdinand al II-lea permite templierilor să stabilească o comenduire în actuala Ponferrada. În 1180, regele emite un privilegiu (fuero) pentru repopularea vilei care apăruse cu un secol înainte, prima fortificație fiind documentată în 1187. Fortăreața a fost reconstruită de numeroase ori pe parcursul Evului Mediu și al Epocii Moderne. În prezent, întreaga zonă palatinală și anumite turnuri ale incintei din secolul al XV-lea au fost renovate pentru a găzdui un centru cultural.

În prezent, castelul găzduiește expoziția permanentă Templum Libri, unde sunt expuse cărți facsimil din perioada medievală și a Renașterii, precum și noua Bibliotecă Templieră, care deține 1.380 de volume legate de Ordinul Templului, devenind astfel cea mai mare bibliotecă de acest tip din lume.

Bazilica La Encina

Construită în stil renașcentist, lucrările au început în 1572 sub direcția arhitectului Juan de Alvear, care a realizat absida templului, înlocuind astfel biserica medievală. Turnul zvelt care completează bazilica a fost construit în 1614. În interiorul său este păstrată imaginea Fecioarei de la Encina (Virgen de la Encina), patroana regiunii El Bierzo. S-a încercat transformarea sa în colegiată, însă cererea a fost respinsă la 6 mai 1720, o nouă solicitare fiind refuzată ulterior, la 21 octombrie 1725.

Biserica Santiago de Peñalba

Este una dintre bijuteriile arhitecturale ale artei mozarabe, alături de mănăstirea San Miguel de Escalada, situată tot în provincia León. Se află în inima văii Oza, la 14 kilometri de Ponferrada, în satul montan Peñalba de Santiago. Zona, bogată în mănăstiri și biserici eremitice încă din secolul al VIII-lea, a primit în epocă supranumele de Tebaida leoneză. Localizarea sa în centrul munților Aquilianos favoriza izolarea căutată de sfinții ascetici din secolele al IX-lea și al X-lea, precum Sfântul Fructuos și Sfântul Genadie.

A fost construită în prima jumătate a secolului al X-lea de către abații Solomon, în timpul domniei lui Ramiro al II-lea, care a făcut numeroase donații bisericii și mănăstirii locale. Printre acestea s-a numărat și așa-numita Cruce de Peñalba, simbol al regiunii El Bierzo. Această cruce reflectă influența puternică a orfevreriei vizigote asupra modelelor mozarabe.

Mănăstirea San Pedro de Montes

Situată în Valdueza, a fost, alături de mănăstirea Santa María de Carracedo, una dintre cele mai puternice mănăstiri din regiune în ceea ce privește domeniile deținute. Fondată de Sfântul Fructuos în jurul anului 635, în prezent se mai păstrează doar ruinele și biserica mănăstirii, din cauza unui incendiu din secolul al XIX-lea, a confiscării lui Mendizábal și a neglijenței autorităților de patrimoniu. Actualmente, edificiul reunește diverse stiluri: preromanic (prezent în câteva capiteluri păstrate), romanic la turn și stilul secolului al XVIII-lea la claustru și fațada bisericii.

Biserica Santo Tomás de las Ollas

Situată în satul Santo Tomás de las Ollas și construită în secolul al X-lea, este una dintre cele mai valoroase mostre ale stilului mozarab. Se remarcă prin frumoasa sa capelă cu arcade. Numele localității provine de la ocupația principală a satului: olăritul, aceștia aprovizionând zona văii Oza. Schitul a fost donat de către episcopul de Astorga comunității mănăstirii San Pedro de Montes. Construcția originală datează din secolul al X-lea, suferind ulterior diverse modificări, ultima fiind adăugarea sacristiei în secolul al XIX-lea.

Biserica Santa María de Vizbayo

Situată în satul Otero de Ponferrada, biserica are o singură navă. A fost construită în secolul al XI-lea, fiind cea mai veche biserică în stil romanic din zonă, prezentând totodată influențe mozarabe. Se remarcă arcurile în potcoavă și absida, unde se află o fereastră biforă de o mare frumusețe.

Alte monumente

Zidul medieval

Strada Ceasului

Muzeul Radioului

• Zidul medieval al orașului Ponferrada.
• Strada Ceasului (Calle del Reloj), care face legătura între piața bazilicii și piața Primăriei.
• Turnul Ceasului (Torre del Reloj), fostă poartă de acces în oraș. Este singurul turn cu ceas de sine stătător din Spania. Cu plan rectangular, primele sale două secțiuni au fost construite în secolul al XVI-lea, în timpul domniei lui Carol Quintul, peste unul dintre arcurile vechiului zid medieval. La sfârșitul secolului al XVII-lea i s-a adăugat al treilea segment.
• Primăria (Casa consistorial), edificiu din 1692 în stil baroc.
• Biserica San Andrés, situată în apropierea castelului.
• Schitul El Salvador din Toral de Merayo, datând din secolul al XVIII-lea; construit în stil neoclasic.
• Fântâna romană din Campo.
• Fierăria din Compludo (Herrería de Compludo), situată în satul Compludo. Este un exemplu de industrie medievală populară, fiind formată dintr-un sistem de exploatare hidraulică pentru activități de forjă.
• Centrul istoric al satului Peñalba de Santiago, declarat ansamblu artistic.

Muzee

• Muzeul Regiunii El Bierzo (Museo del Bierzo): Muzeu de artă și arheologie generală a regiunii. Este situat în Palatul Conților de Toreno, care a servit drept închisoare a orașului în Epoca Modernă, lângă Turnul Ceasului. Dispune de două etaje pentru expoziția permanentă și unul pentru expoziții temporare.
• Muzeul Căilor Ferate (Museo del Ferrocarril): Muzeu dedicat transportului feroviar, amenajat în fosta gară din perioada căii ferate Ponferrada - Villablino. Deține locomotive cu abur de diverse dimensiuni, majoritatea provenind de la această linie, complet restaurate, precum și vagoane (de la RENFE sau de la calea ferată minieră), centre de control, un simulator de tren și machete feroviare la scară. Dispune de o anexă numită EstaciónArte, destinată expozițiilor temporare, în special pentru tinerii artiști.
• Muzeul Radioului: Fondat la inițiativa jurnalistului Luis del Olmo, adăpostește numeroase aparate de radio unice.
• Muzeul Energiei: Un complex muzeal format din trei faze. Prima fază, inaugurată în iulie 2011 (La Fábrica de Luz), a constat în reabilitarea vechii centrale termice a MSP din Ponferrada, unde sunt expuse utilajele originale restaurate folosite pentru producerea electricității din cărbune. În martie 2023 a fost inaugurată a doua fază, centrala Compostilla I, denumită La Térmica Cultural, situată la 100 m de prima, care include un pavilion de congrese, trei expoziții permanente și un galeon. A treia fază va cuprinde „Pădurea Carboniferă”, un proiect unic ce va recrea climatul din perioada formării cărbunelui. Întregul proiect este coordonat de Ciuden sub numele Ene.Museo.

În apropierea municipiului se află și ruinele minelor romane de la Las Médulas, incluse în patrimoniul mondial UNESCO, care au aparținut teritoriului astur în perioada exploatării lor.

Parcuri și grădini

În ultimii ani, numărul zonelor verzi din oraș a crescut considerabil. „Plămânul verde” al orașului Ponferrada este muntele Pajariel, deși acesta a fost afectat recent de mai multe incendii forestiere, existând un proiect pentru transformarea sa în parc forestier. Toate cartierele beneficiază de zone verzi, principalele parcuri fiind Plantío, Temple, Concordia și Oeste.

Parcul El Plantío

Situat în zona înaltă a orașului, în apropierea universității, parcul dispune de o cale de acces dinspre cartierul evreiesc (Barrio de los Judíos). Mai este cunoscut și sub numele de parcul Gil y Carrasco. Specia de arbori predominantă este pinul, alături de alte specii ornamentale. Parcul oferă facilități diverse: un teren de sport betonat pentru fotbal sau baschet, o cafenea, un centru de zi și o zonă extinsă de jocuri pentru copii, inclusiv spații pentru exerciții fizice destinate tuturor vârstelor. De asemenea, include un iaz cu rațe, gâște și lebede, un țarc pentru păuni și papagali, precum și un foișor muzical. Statuia „La Carrasca”, personaj din romanul El Señor de Bembibre de Gil y Carrasco, a fost mutată recent din parc în sensul giratoriu adiacent.

Parcul El Temple

Amplasat între zona centrală și cartierul Flores del Sil, este unul dintre cele mai mari parcuri ale orașului. Mai este cunoscut sub numele de „Parcul Belgianului”, deoarece a fost proprietatea privată a companiei MSP, servind drept reședință pentru inginerul Marcelo Jorissen, originar din Bruxelles, fost director și vicepreședinte al companiei.

Parcul găzduiește în prezent sediul poliției locale (într-o clădire care a deservit anterior conservatorul), auditoriul municipal pentru concerte și evenimente, precum și „Orașul Magic” (CIMA) – un eveniment dedicat copiilor, cu ateliere de meșteșuguri și teatru. Vegetația este dominată de pini, iar dotările includ o cafenea, terenuri de petancă și baschet, un iaz și un circuit de educație rutieră gestionat de poliția municipală. Suprafața totală, integrată cu cartierul Flores del Sil, ajunge la 60.000 m².

Parcul La Concordia

Situat în zona Huertas del Sacramento, în partea joasă a orașului, acest parc se întinde de-a lungul malului râului Sil, de la terenurile de fotbal Ramón Martínez până la Podul Cubelos. Recent renovat, parcul are alei asfaltate și două chioșcuri restaurate, unul găzduind un centru de interpretare a râului Sil. Specia predominantă este plopul. În proximitate se află tribunalele, școala de limbi străine și mai multe instituții de învățământ, parcul fiind traversat de bulevardul Gran Vía del Reino de León.

Parcul El Oeste

Este cel mai recent parc construit în Ponferrada, situat lângă cartierul La Rosaleda, făcând legătura cu Cuatrovientos. Este un spațiu verde vast, dominat de gazon, unde se află noul conservator de muzică. Dispune de o pistă pentru biciclete care înconjoară parcul, zone pentru picnic și spații de joacă pentru copii.

Alte zone verzi

• Flores del Sil: Parcul omonim și zona de lângă centrul civic.
• Cuatrovientos: Parcul Pablo Picasso.
• Fuentesnuevas: Zona verde a așezării Fuentesnuevas.
• Compostilla: Parcul central al cartierului.
• Centru: Zone verzi de-a lungul bulevardelor Valdés și Castillo, precum și culoarul verde al malului râului Sil, care traversează orașul de la La Fábrica de Luz până la podul feroviar.

Cultură

Sărbători și evenimente

Sărbătorile Fecioarei de la Encina

Care alegorice la sărbătorile Fecioarei de la Encina, 2013

Fecioara de la Encina (Virgen de la Encina) este patroana orașului Ponferrada și a întregii regiuni El Bierzo. Consiliul Regional din El Bierzo intenționează să transforme această zi în sărbătoare legală în întreaga regiune.

Ziua Fecioarei de la Encina se sărbătorește pe 8 septembrie, iar pe 9 septembrie se celebrează Encinina, ambele fiind declarate zile nelucrătoare la nivel local prin decret municipal. Între 1 și 6 septembrie, în parcul Temple are loc Cima, un eveniment dedicat copiilor și tinerilor, unde se instalează structuri gonflabile, un trenuleț care parcurge parcul, ateliere de meșteșuguri și de aventură, spectacole de teatru și dans.

Sărbătorile principale au loc în primele zile ale lunii septembrie (între 5 și 9), conform programului stabilit de Consiliul de Sărbători. Potrivit tradiției, statuia Fecioarei a fost găsită în interiorul unui stejar (encina) de către templieri în Evul Mediu, unde fusese ascunsă pentru a fi protejată de invaziile musulmane. Ca fapt divers, este una dintre puținele statui reprezentând o „Fecioară neagră”, fiind cunoscută popular sub numele de La Morenica.

În cadrul acestor festivități se organizează:

• Târgul de Ceramică (în curtea școlii Campo de la Cruz), cu participarea a numeroși artiști și cursuri practice.
• Expoziții de pictură ale artiștilor locali în centrul istoric.
• Degustări gastronomice locale și naționale.
• Festivalul cântecului bercian, la care participă grupuri corale din întreaga regiune.
• Noches de la Encina, un ciclu de concerte în auditoriul municipal cu artiști de renume național.

În după-amiaza zilei de 8 septembrie are loc tradiționala paradă a carelor alegorice, încheiată de regina sărbătorii și domnișoarele de onoare. Pe esplanada dintre bulevardele Libertad și Lealtad sunt instalate corturi pentru degustări și scene pentru orchestrele care animă serile de petrecere.

Noaptea Templieră

Noaptea Templieră este una dintre sărbătorile cu cea mai mare participare populară din Ponferrada. Celebrată la prima lună plină din luna iulie, Noaptea Templieră recreează un eveniment medieval plin de fantezie.

Sărbătoarea reprezintă întoarcerea lui Frey Guido de Garda, Maestrul Ordinului Cavalerilor Templieri, în orașul „Podului de Fier”, pentru a pecetlui un pact de prietenie eternă și pentru a încredința orașului paza simbolurilor găsite în pământul sfânt al Ierusalimului: Chivotul Legământului și Sfântul Graal. Cortegiul templier este întâmpinat de mii de localnici îmbrăcați în haine medievale care, în cadrul unei parade și escortând Chivotul și Graalul, se îndreaptă către castel.

Odată ajunși la fortăreață, are loc un „Proces al Ordinului Templier”. Maestrul rostește jurământul: „Eu, Guido de Garda, Maestru al fortăreței Pons Ferrata, oblig întregul popor din Ponferrada să revină în fiecare an pentru a reînnoi acest angajament festiv cu istoria și legenda sa, până când timpul va ajunge să șteargă linia orizontului”. Noaptea Templieră este una dintre cele mai animate sărbători ale verii, fiind acompaniată de muzică, focuri de artificii, degustări gastronomice (cina medievală devenind extrem de populară) și spectacole stradale.

Săptămâna Sfântă

Fecioara Îndurerată în procesiunea durerii, trecând pe lângă primărie.

Statuia procesională a lui Iisus Nazarineanul al Tăcerii, în timpul procesiunii tăcerii.

În Ponferrada, la fel ca în întreaga Spanie, se celebrează Săptămâna Sfântă. Acesta este unul dintre principalele evenimente religioase ale anului, fiind declarat de Interes Turistic Național din 2015 (după ce fusese anterior de interes regional). Orașul are patru frății religioase:

• Hermandad de Jesús Nazareno (principala frăție).
• Cofradía de Jesús Nazareno del Silencio.
• Hermandad del Cristo de la Redención y Nuestra Señora del Carmen.
• Cofradía de Santiago Apóstol.

Diferite procesiuni au loc pe parcursul zilelor cuprinse între Vinerea Durerii și Duminica Învierii.

Zi	Dimineață	După-amiază - Noapte
Vinerea durerii (Viernes de Dolores)		Procesiunea durerilor (Procesión de los Dolores)
Sâmbăta patimilor (Sábado de Pasión)	Procesiunea copiilor (Procesión Infantil)	Procesiunea lui Cristos al mântuirii (Procesión del Cristo de la Redención)
Duminica floriilor (Domingo de Ramos)	Procesiunea palmierilor (Procesión de las Palmas)	Traslado procesional al lui Cristos al speranței (Traslado procesional del Cristo de la esperanza) Calea crucii pe muntele Pajariel (Vía crucis en el monte Pajariel)
Lunea mare (Lunes Santo)		Calea crucii penitențială și procesională în cetatea templieră (Vía-cruces penitencial y procesional en la fortaleza templaría)
Marțea mare (Martes Santo)		Procesiunea Sfântului Cristos al drumului (Procesión del Santo Cristo del Camino)
Miercurea mare (Miércoles Santo)		Procesiunea tăcerii (Procesión del Silencio)
Joia mare (Jueves Santo)		Procesiunea cinei celei de taină (Procesión de la Santa Cena)
Vinerea mare (Viernes Santo)	Procesiunea întâlnirii (Procesión del Encuentro)	Procesiunea înmormântării (Procesión del Entierro)
Sâmbăta mare (Sábado Santo)		Procesiunea singurătății (Procesión de la Soledad)
Duminica învierii (Domingo de Resurrección)	Procesiunea învierii (Procesión de Resurrección)

Pe lângă procesiuni, un alt personaj tipic al Săptămânii Sfinte din Ponferrada este Nazarineanul Lambrión Chupacandiles, care străbate străzile orașului cu o zi înainte de deschiderea oficială a Săptămânii Sfinte, anunțând sosirea acesteia.

Alte particularități ale Săptămânii Sfinte din Ponferrada includ păstrarea cheii Bazilicii La Encina de către primarul orașului în zilele de Joia și Vinerea Mare, precum și apelul ritual al timpanelor și clarinetelor în zorii Vinerii Mari.

Carnaval

Se celebrează de duminică până marți, înaintea Miercurii Cenușii. Duminică după-amiază are loc Carnavalul copiilor, o paradă prin centrul orașului care se încheie în parcul Flores del Sil, organizată de asociațiile de părinți (AMPAS) ale școlilor din Ponferrada, fiecare școală alegându-și o tematică diferită pentru costume. Luni este rândul Carnavalului tinerilor, în cadrul căruia organizația Cima propune un joc de tip puzzle; participanții, grupați în echipe costumate, trebuie să găsească indicii distribuite prin tot orașul. Marți are loc tradiționala paradă de carnaval, la care participă asociații și grupuri ce concurează pentru premii în bani pe categorii. Această paradă începe în cartierul Flores del Sil, traversează centrul orașului și ajunge în zona înaltă, finalizându-se în piața Primăriei, unde se organizează un bal popular cu muzică de orchestră.

Personalități

• José Manuel Aira^⁠(d) (1976), fost fotbalist și antrenor
• Sabina Asenjo^⁠(d) (1986), atletă specializată în aruncarea discului
• Mapi Galán (1962), actriță și regizoare de film
• Sergio Gallardo^⁠(d) (1979), atlet specialist în probele de semifond
• Saúl Ordóñez^⁠(d) (1994), atlet specialist în probele de semifond
• Lydia Valentín (1985), halterofilă, medaliată olimpică
• Borja Valle^⁠(d) (1992), fotbalist

Legături externe

• Materiale media legate de Ponferrada la Wikimedia Commons
• „Ponferrada” (în engleză). Ayuntamiento de Ponferrada. Accesat în 18 februarie 2026.