Politica rasială a Germaniei naziste

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Antropologul Eva Justin măsurând craniul unei femei de etnie romă.

Politica rasială a Germaniei Naziste a fost un set de politici și legi implementate în Germania Nazistă (1933-45) și fundamentate pe o doctrină rasistă care susținea superioritatea rasei ariane. Doctina era formată din programe eugenice⁠(d) prin care se urmărea igienizarea rasială și exterminarea celor considerați untermenschen (în română subumani).

Politicile naziste îi considerau pe locuitorii teritoriilor germane de altă etnie decât cea germană - precum evreii (popoarele semite de origini levantine în teoria rasială nazistă), romii (cunoscuți și sub denumirea de țigani, un popor „indo-arian” cu origini în Subcontinentul Indian), majoritatea slavilor (cu precădere polonezi, sârbi, ruși etc.) și majoritatea indivizilor de altă origine decât cea europeană - drept subumani în baza unei ierarhii rasiale care clasifica Herrenvolk-ul (în română rasa superioară) în vârful acesteia.[1][2][3][4][5][6][7]

Fundamentele politicilor naziste și construirea rasei superioare ariane[modificare | modificare sursă]

Rasa Superioară Ariană formulată de către naziști este fundamentată pe o scală de gradare a purității rasiale, i.e. de la arian la nonarian (subuman).[8] În vârful ierarhiei erau popoarele ariane pure (germanii și popoarele germanice, inclusiv neerlandezi, scandinavii și englezii).[8] Latinii erau considerați oarecum inferiori, însă tolerați. Italienii și francezii, din punctul de vedere al teoriei naziste, erau considerați ca având într-o oarecare măsură sânge germanic.[9]

Ideea că germanii erau așa-numita Herrenvolk a fost răspândită în societatea germană și printre oficialii naziști prin intermediul propagandei. Erich Kock, reichskomisarul Ucrainei, afirma că:

Suntem o rasă superioară care trebuie să rețină că cel mai slab muncitor german este din punct de vedere rasial și biologic de o mie de ori mai valoros decât populațiile acestei zone [Ucraina]. - Erich Koch, 5 martie 1943[10]

Naziștii caracterizau popoarele slave drept Untermenschen (în română subumane) care ar trebui să fie subjugate și exterminate de către germani.[4] Popoarele slave - precum ucrainenii, cehii, slovacii, bulgarii și croații - care au colaborat cu Germania Nazistă erau în continuare considerați rasial insuficient de „puri” încât să poată atinge statutul popoarelor germanice, însă au ajuns să fie considerați mai buni din punct de vedere etnic decât ceilalți slavi, în mare parte datorită teoriilor pseudoștiințifice în baza cărora s-a stabilit că aceste națiuni au sânge german. În țările lor baștină existau, conform naziștilor, mici grupuri de indivizi de origine germană.[11] Aceștia au fost testați cu scopul de a stabili dacă sunt sau nu „valoroși rasial”; dacă erau, atunci treceau printr-un proces de regermanizare și erau luați din familiile.[12][13][14] Acest plan secret intitulat Generalplan Ost avea ca scop expulzarea, subjugarea și exterminarea majorității popoarelor slave. Politica nazistă a suferit însă modificări pe parcursul celui de-Al Doilea Război Mondial pe premise pragmatice: numărul insuficient al soldaților germani pe frontul de est i-a forțat pe aceștia să le permită unor - cu anumite excepții - să servească statul german.[14] Conform propagandei naziste, popoarele est-europene cu trăsături faciale asiatice sunt rezultatul amestecului dintre slavi și rasele asiatice; aceștia erau descriși drept subumani aflați sub conducerea evreilor care își impuneau voința cu ajutorul bolșevismului.[15] La baza scalei de gradare erau evreii, etnicii polonezi, etnicii sârbi și alte popoare slave, romii și persoanele de culoare⁠(d).[16] Naziștii aveau în plan să elibereze statul german de populațiile de evrei și romi prin procese de deportare (și mai târziu de exterminare), iar persoanele de culoare să fie segregate și treptat eliminate prin sterilizare obligatorie⁠(d).[16][17]

Teoreticienii völkisch considerau că strămoșii teutoni ai Germaniei s-au răspândit din Germania în întreaga Europă.[18] Privitor la triburile germanice care s-au extins pe continent, aceștia au stabilit că burgunzii, francii și vizigoții s-au unit cu galii⁠(d) și au format Franța; lombarzii au călătorit spre sud și s-au unit cu italienii; iuții au fondat Danemarca; anglii și saxonii au format Anglia; flamanzii Belgia și alte triburi Țările de Jos.[18]

Convingerile rasiale naziste cu privire la superioritatea rasei ariane își au originea în lucrările unor susținători ai ideii de rasă superioară. De exemplu, în lucrările romancierului și diplomatului francez Arthur de Gobineau, care a publicat o lucrare în patru volume intitulată Un Eseu despre Inegalitatea Raselor Umane⁠(d) (tradus în germană în 1897).[19] Gobineau a propus ideea că rasa ariană este superioară și a militat pentru conservarea purității rasiale și culturale.[20] Treptat, acesta a ajuns să considere doar „rasa germană” drept ariană (în franceză la race germanique).[21] Din această perspectivă, arienii - adică germanii - erau considerați superiori din toate punctele de vedere.[22] Lucrarea Fundamentele Secolului XIX⁠(d) (1900), redactată de Houston Stewart Chamberlain, prima care combină darwinismul social cu antisemitismul, descrie istoria drept o luptă pentru conservare între popoarele germanice și evrei, aceștia din urmă fiind considerați un grup inferior și periculos.[23] Eugen Fischer, Rwin Baur și Fritz Lenz au ajuns în baza unor studii pseudoștiințifice la concluzia că germanii sunt superiori evreilor din punct de vedere intelectual și fizic, și recomandau eugenismul ca soluție.[24] Lucrearea lui Madison Grand⁠(d), The Passing of the Great Race (1916) susținea nordicismul, și propunea un program bazat pe eugenism prin care se urmărea conservarea rasei nordice. După ce i-a lecturat lucrarea, Hitler a numit-o „Biblia mea”.[25]

Supremacistul Hans F. K. Günther a redactat în lucrarea Rassenkunde des deutschen Volkes⁠(d) (în română Știința rasială a Poporului German) despre pericolul amestecului „sângelui slav al rasei estice” cu cel german[26] și a combinat naționalismul virulent cu antisemitismul.[27] Günther a reprezentat pseudoștiința coruptă și politizată în Germania postbelică.[28] Printre subiectele cercetării sale regăsim încercări de a demonstra că evreii au un „miros neplăcut” ereditar.[29] Deși era unul dintre cei mai importanți scriitori naziști, Günther nu era considerat „cel mai avansat” de către aceștia.[30]

În baza legii pentru Prevenirea Copiilor cu Boli Ereditare⁠(d)(iulie 1933), redactată de Ernst Rüdin și alți susținători ai „igienei rasiale”, se înființau curți de judecată care impuneau sterilizarea obligatorie a „oricărei persoane care suferă de o boală ereditară”. Aici erau incluși toți suferinzii de debilitate, schizofrenie, tulburare bipolară, epilepsie, boala Huntington, orbire⁠(d), surzenie, „orice anomalii severe ereditare”, precum și „orice persoană care suferă de alcoolism în stare severă”.[31] Mai târziu, legea a fost modificată să includă și sterilizarea forțată a „bastarzilor Rhineland⁠(d)” (copiii cuplurilor afro-germane).[32]

Partidul Nazist și-a dorit să crească numărul nașterilor în cuplurile din așa-numita elită rasială. Când partidul a obținut puterea în 1933, una dintre primele sale acțiuni a fost să adopte o lege care încuraja căsătoria. Acesta preciza că toate cuplurile de rasă ariană recent căsătorite pot primi un împrumut de la guvern. Cu fiecare copil născut, suma datorată statului german scădea. Prin această lege, partidul a încercat să stimuleze creșterea rasei ariane.[33]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Operation Barbarossa: Ideology and Ethics against Human Dignity, by André Mineau, (Rodopi, 2004) page 180
  2. ^ The Czechs under Nazi Rule: The Failure of National Resistance, 1939–1942, Vojtěch Mastný, Columbia University Press
  3. ^ Hitler's Home Front: Wurttemberg Under the Nazis, Jill Stephenson p. 135, Other non-'Aryans' included Slavs, Blacks and Roma .
  4. ^ a b The Politics of Fertility in Twentieth-Century Berlin - Page 118 Annette F. Timm - 2010 The Nazis' singleminded desire to "purify" the German race through the elimination of non-Aryans (particularly Jews, Gypsies, and Slavs)
  5. ^ The Holocaust and History The Known, the Unknown, the Disputed, and the Reexamined Edited by Michael Berenbaum and Abraham J. Peck, Indiana University Press pg. 59 "Pseudoracial policy of Third Reich(...)Gypsies, Slavs, blacks, Mischlinge, and Jews are not Aryans."
  6. ^ Modern Genocide: The Definitive Resource and Document Collection Paul R. Bartrop, Steven Leonard Jacobs pg. 1160, "This strict dualism between the "racially pure" Aryans and all others—especially Jews and Slavs—led in Nazism to the radical outlawing of all "non-Aryans" and to their enslavement and attempted annihilation"
  7. ^ World Fascism: A Historical Encyclopedia, Volume 1 Cyprian Blamires pg. 63 "the "racially pure" Aryans and all others—especially Jews and Slavs— led in Nazism to the radical outlawing of all "non-Aryans" and to their enslavement and attempted annihilation
  8. ^ a b Davies 2006, p. 167.
  9. ^ Davies 2006, p. 44.
  10. ^ The Rise and Fall of the Third Reich. William Shirer. p. 939. ISBN 978-1-4516-5168-3.
  11. ^ Gumkowski, Janusz; Leszczynski, Kazimierz; Robert, Edward (translator) (1961). Hitler's Plans for Eastern Europe. Poland Under Nazi Occupation (First ed.). Polonia Pub. House. p. 219. ASIN B0006BXJZ6.
  12. ^ Bendersky, Joseph W. (11 July 2013). A Concise History of Nazi Germany. Rowman & Littlefield. p. 180. ISBN 978-1-4422-2270-0.
  13. ^ Gellately, Robert; Stoltzfus, Nathan (2001). Social Outsiders in Nazi Germany. Princeton University Press. p. 106. ISBN 978-0-691-08684-2.
  14. ^ a b Davies 2006, pp. 167, 209.
  15. ^ Longerich 2010, p. 241.
  16. ^ a b Simone Gigliotti, Berel Lang. The Holocaust: A Reader. Malden, Massachusetts, USA; Oxford, England, UK; Carlton, Victoria, Australia: Blackwell Publishing, 2005. Pp. 14.
  17. ^ "Hitler's Home Front: Wurttemberg Under the Nazis" Jill Stephenson page 113 " Other non-'Aryans' included Slavs, Blacks and Roma and Sinti (Romanies)"
  18. ^ a b George Victor. Hitler: The Pathology of Evil. Washington, DC, USA: Potomac Books, Inc, 2007. Pp. 117.
  19. ^ Aly, Götz (2014). Why the Germans? Why the Jews? Envy, Race Hatred, and the Prehistory of the Holocaust., p.154
  20. ^ Evans, Richard J. (2003). The Coming of the Third Reich, p.33
  21. ^ The Cambridge Companion to Tacitus Page 294 A. J. Woodman - 2009 The white race was defined as beautiful, honourable and destined to rule; as 'cette illustre famille humaine, la plus noble'.74 Originally a linguistic term synonymous with Indo-European,7S 'Aryan' became, not least because of the Essai, the designation of a race, which Gobineau specified as 'la race germanique'
  22. ^ So that the reader not be left in ignorance as to who the Aryans are, Gobineau stated: "La race germanique était pourvue de toute l'énergie de la variété ariane." We see, then, that Gobineau presents a racist theory in which the Aryans, or Germans, are all that is good Comparative literature by American Comparative Literature Association.; Modern Language Association of America. Comparative Literature Section.; University of Oregon. 1967, page 342
  23. ^ Evans, Richard J. (2003). The Coming of the Third Reich. New York, p.33-34
  24. ^ Aly, Götz (2014). Why the Germans? Why the Jews? Envy, Race Hatred, and the Prehistory of the Holocaust, p.157
  25. ^ Kühl, Stefan (2002). Nazi Connection: Eugenics, American Racism, and German National Socialism, p.85.
  26. ^ Hund, Wulf D.; Koller, Christian; and Zimmerman, Moshe (2011) Racisms Made in Germany LT Verlag. p.19 ISBN 9783643901255
  27. ^ Wegner, Gregory (2002) Anti-Semitism and Schooling Under the Third Reich. New York: Routledge. p.14 ISBN 9780815339434
  28. ^ Race, Color, Identity: Rethinking Discourses about "Jews" in the Twenty-first Century Efraim Sicher Berghahn Books, 15 May 2013
  29. ^ Oisteanu, Andrei (2009) Inventing the Jew: Antisemitic Stereotypes in Romanian and Other Central-East European Cultures. Lincoln, Nebraska: University of Nebraska Press. p.68 ISBN 9780803220980
  30. ^ Steinweis, Alan E. (2006) Studying the Jew: Scholarly Antisemitism in Nazi Germany. Cambridge, Massachusetts: Harvard University Press, p.26 ISBN 9780674022058
  31. ^ The law for the prevention of hereditarily diseased offspring. (Approved translation of the "Gesetz zur Verhütung erbkranken Nachwuchses"). Enacted on July 14th, 1933. Published by Reichsausschuss für Volksgesundheitsdienst. (Berlin: Reichsdruckerei, 1935). (Official translation of the law into English)
  32. ^ Samples, Susan. "African Germans in the Third Reich", in The African German Experience, edited by Carol Aisha Blackshire-Belay (Praeger Publishers, 1996).
  33. ^ Maynes, Mary Jo., and Ann Beth. Waltner (2012) "Powers of Life and Death": The Family: A World History Oxford: Oxford University Press. p.103

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Davies, Norman (2006). Europe at War: 1939-1945 : No Simple Victory. Macmillan. ISBN 978-0-333-69285-1.
  • Longerich, Peter (2010). Holocaust: The Nazi Persecution and Murder of the Jews. Oxford; New York: Oxford University Press. ISBN 978-0-19-280436-5.

Legături externe[modificare | modificare sursă]