Poian, Covasna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Poian
Kézdiszentkereszt
—  sat și reședință de comună  —
Poian
Poian
Poian se află în România
Poian
Poian
Poian (România)
Localizarea satului pe harta României
Poian se află în Județul Covasna
Poian
Poian
Poian (Județul Covasna)
Localizarea satului pe harta județului Covasna
Coordonate: 46°4′7″N 26°9′39″E ({{PAGENAME}}) / 46.06861°N 26.16083°E

Țară România
Județ Covasna
ComunăPoian

Atestare documentară1332

Altitudine[2]605 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.213 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal527140
Prefix telefonic+40 x67 [1]

Prezență online

Poian în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Poian în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Poian în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Poian în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Poian în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Poian în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Poian (maghiară Kézdiszentkereszt) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de nord-est a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea Poian este situată în partea nord-estică a județului, la poalele Munților Bodoc, pe Drumul Județean 114, Târgu Secuiesc-Lemnia.

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Săpăturile arheologice făcute în această zonă au demonstrat existența omului aici încă din cele mai vechi timpuri. Pe locul numit "Bolygó" s-au descoperit fragmente de vase din perioada preistorică. Între anii 1963 și 1967 au fost făcute mai multe săpături în punctul numit "Panta de Piatră", unde s-a descoperit o așezare locuită în mai multe perioade, ce conținea un mormânt de inhumație aparținând culturii Ciomortan, elemente ale culturii Wietenberg și un nivel de locuire Noua. Așezarea Noua a fost suprapusă întâi de o așezare dacică de la începutul epocii La Tené și apoi de două așezări din evul mediu timpuriu, prima din secolul al VI-lea și cealaltă din sec. IX-X. Pe teritoriul satului au mai fost descoperite fragmente de vase specifice culturii Ariușd-Cucuteni, o secure de cupru din epoca timpurie a bronzului, unelte din corn de cerb, o seceră de bronz și o daltă din epoca bronzului, un târnăcop de fier din epoca romană și un sestreț din timpul împăratului Traian. Prima atestare documentară datează din anul 1332.

Economie[modificare | modificare sursă]

Activitatea de bază a acestei localități este agricultura (cultivarea cerealelor, cartofului), creșterea animalelor dar și cioplitul pietrei, o îndeletnicire mai veche a meșterilor locali.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Județul Covasna, Monografie Stanca C. Gitta R. Ed. Sport Turism București 1980
  • Repertoriul Arheologic al județului Covasna Valeriu C. ISBN 973-0-00-735-7
  • Județul Covasna Pisota I. Mihai E. Ivănescu M. Ed. Academiei RSR București 1975

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Google Earth