Poeciliide

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Poeciliidae
Gambusia holbrooki.png
Gambuzia (Gambusia holbrooki). Sus: femela, jos: masculul
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Actinopterygii
Ordin: Cyprinodontiformes
Familie: Poeciliidae
Garman, 1895
Subfamilii

Aplocheilichthyinae
Poeciliinae
Procatopodinae

Poeciliidele sau pecilidele (Poeciliidae) sunt o familie de pești mici, ce trăiesc în apele dulci și salmastre (sărate) din zonele calde din estul Statelor Unite până în America de Sud și în Africa (inclusiv Madagascar). Masculii sunt, de obicei, mult mai mici ca femelele. Lungime maximă de 20 cm este atinsă de Belonesox belizanus, cele mai multe specii sunt mult mai mici. Multe specii specii sunt vivipare. Masculii mai multor specii sunt prevăzuți cu un organ copulator, numit gonopodiu, care este format din partea anterioară a înotătoarei anale; radiile 3, 4, 5 ale analei sunt prelungite și modificate. Dimorfismul sexual este foarte accentuat. Masculii, în afară de gonopodiu, se caracterizează printr-un colorit mult mai viu, talia mult mai mică și adesea o serie de alte particularități morfologice.

Se aseamănă, la exterior, cu ciprinidele, dar au dinți și sunt fizocliști. Acești pești au capul și corpul acoperite cu solzi cicloizi mari; gura lipsită de mustăți, dar prevăzută cu dinți pe mandibulă și pe intermaxilarul de pe marginea anterioară a fălcii superioare. Înotătoarele n-au spini. Au o singura înotătoare dorsală mai mult sau mai puțin alungită și așezată în jumătatea posterioară a corpului, la același nivel cu înotătoarea anală. Înotătoarea anală, la mascul, are radiile anterioare transformate în organ copulator. Înotătoarea codală nu este bifurcată, iar înotătoarele ventrale au poziție abdominală și sunt mai mult sau mai puțin apropiate de cele pectorale. Înotătoarea adipoasă lipsește. Linia laterală lipsește, dar mugurii senzitivi sunt bine dezvoltați pe cap. Pseudobranhia și apendicele pilorice lipsesc. Vezica înotătoare simplă, uneori redusă, nu comunică cu organul auditiv și tubul digestiv. Gonopodiului îi corespund gonapofizele formate din apofizele hemale ale primelor 2-3 vertebre caudale. Condilii exoccipitalelor lipsesc.

Familia poeciliide cuprinde 40-44 de genuri și 353 de specii grupate în 3 subfamilii.[1] Pentru frumusețea lor, multe specii sunt crescute în acvarii.

În apele din România trăiesc 3 specii introduse: Gambusia holbrooki (gambuzie), Poecilia reticulata (gupi, gupie) și Poecilia sphenops.

Sistematica[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Petru Bănărescu. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIII : Pisces - Osteichtyes (Pești ganoizi și osoși). București. Editura Academiei Republicii Populare România, 1964.
  • S. Cărăușu. Tratat de ihtiologie. București, 1952.
  • Z. Feider, Al. V. Grossu, St. Gyurkó, V. Pop. Zoologia vertebratelor. Autor coordonator: Prof. Dr. Doc. Al. V. Grossu. Editura didactică și pedagogică, București, 1967, 768 p.
  • Victor Pop. Curs de zoologia vertebratelor. Vol. I. Procordatele, caracterele generale ale vertebratelor, peștii și amfibienii. Litografia Învățământului, Cluj 1957, 612 p.

Legături externe[modificare | modificare sursă]