Podul feroviar peste Doftana de la Zorile

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Podul de la Zorile
Podul de la Zorile
Traversat deFosta cale ferată 301
TraverseazăRâul Doftana
Locațieîntre Câmpina și Doftana
Tippod feroviar pe grinzi cu zăbrele
Construcție
ProiectantElie Radu
Materialoțel
Data deschiderii1883
Utilizare
Podul feroviar peste Doftana de la Zorile se află în Câmpina
Podul de la Zorile
Podul de la Zorile
Prezență online

Podul feroviar de la Zorile este un pod metalic de pe fosta cale ferată Câmpina–Telega, construit peste râul Doftana pentru a face legătura între orașul Câmpina și gara din cartierul Zorile al satului Doftana.[1] Podul, de tip grinzi cu zăbrele cu calea sus, a fost scos din uz odată cu închiderea și demontarea din teren a secțiunii de linie Ramificația Fabrica de cherestea „21 Decembrie”–Telega, în anii 1980.[2]

Istoric[modificare | modificare sursă]

În 1872, viitorul inginer Elie Radu a plecat la Bruxelles, unde a urmat cursurile Școlii Politehnice, pe care a absolvit-o în 1877.[3] În decembrie 1877, după întoarcerea în țară, a fost încadrat în serviciul Ministerului Lucrărilor Publice, iar în 1879 a fost numit subdirector responsabil cu executarea liniei ferate Câmpina–Doftana.[3] Aceasta făcea parte dintr-un program ambițios de extindere și dezvoltare a rețelei de cale ferată demarat de „Direcțiunea Generală Princiară a Căilor Ferate”, precursoarea Căilor Ferate Române.[4][5]

Elie Radu s-a ocupat de proiectarea liniei[6][7] și a supravegheat execuția acesteia, inclusiv a celor două poduri metalice de pe traseu, cel peste Prahova și cel peste Doftana[3][8], deși unele surse atribuie realizarea lor lui Anghel Saligny[9][10]. Podurile de peste Prahova și Doftana au fost primele poduri metalice realizate de un inginer român.[8][11]

Întreaga lucrare a fost inaugurată în anul 1883.[12][13][14]

Podul peste Doftana, cu cinci deschideri, are suprastructura metalică de tip grinzi cu zăbrele cu calea sus, susținută pe cele două culei și pe patru pile din zidărie de piatră. Podul era traversat de o linie simplă, cu un singur fir de cale ferată, întoarcerea locomotivelor efectuându-se în gara Telega, unde firul de circulație se ramifica în patru linii.

În ciuda vechimii și calității sale, podul de la Zorile nu este clasat ca monument istoric[9], iar un proiect de lege din ianuarie 2021, care propune construirea unei șosele pe traseul fostei căi ferate Câmpina–Telega[15][16], ar presupune demolarea sa.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Orban Zsolt László (iunie 2017). „TEZĂ DE DOCTORAT – Analiza comportării suprastructurilor tip dală având secțiunea mixtă oțel-beton” (PDF). Școala doctorală – Inginerie civilă. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. p. 10. Accesat în . [nefuncțională]
  2. ^ „Linia 301-Campina - Campinita - Telega”. Railnet.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ a b c „Personalități românești în construcții – Elie RADU (1853 – 1931)” (PDF). Revista Construcțiilor. revistaconstructiilor.eu (95): 64. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ „File de istorie feroviară”. Căile Ferate Române. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „ISTORIA CĂILOR FERATE ROMÂNE”. Centrul Național de Instruire și Calificare Feroviară CENAFER – Muzeul Căilor Ferate Române, București. . p. 6–7. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „ELIE RADU - inginer”. Contul Facebook al Academiei Române, filiala Cluj-Napoca. . Accesat în . 
  7. ^ „Un inginer ce a contribuit la realizarea multor construcții în Târgu-Ocna - Elie Radu”. targuocna-portal.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ a b Dr. Ionuț Marin. „Curs introductiv în fierăria forjată. Suport de curs”. Universitatea Națională de Arte București. p. 24. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ a b „Ruinele podului Anghel Saligny de la Doftana”. uct-media.com. . Accesat în . [nefuncțională]
  10. ^ „Linii de cale ferata normale desfiintate sau inchise”. Railnet.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Podurile metalice”. ISTORICUL DESVOLTĂRII TECNICE ÎN ROMÂNIA (PDF). Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale. București: SOCIETATEA POLITECNICĂ DIN ROMÂNIA. . p. 223. Accesat în . Primele poduri metalice făcute de inginerii români sunt cele de peste Prahova și Doftana pe linia Câmpina-Doftana, sub controlul lui ELIE RADU 
  12. ^ Acad. Radu P. Voinea. „INGINERI MARI PERSONALITĂȚI. ELIE RADU (1853 - 1931)” (20 [307], 15-31 octombrie 2003). Asociația Generală a Inginerilor din România. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ David Turnock (). „Railways and economic development in Romania before 1918”. „Journal of Transport Geography”, vol. 9, ediția a 2-a (iunie 2001). Facultatea de Geografie a Universității din Leicester. p. 139. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Mihail D. Popescu. „Monografia Comunei Telega”. (1943, 1944?). Reprodusă de prof. Gheorghe Bîlgă în „Telega, într-o sursă istorică inedită” (2015). Societatea de Științe Istorice din România, filiala Câmpina. p. 23. 
  15. ^ Mihaela Fulgeanu Moagher. „PROIECT DE LEGE privind transmiterea unui teren aflat în administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate C.F.R.–S.A., din domeniul public al statului în domeniul public al Municipiului Câmpina” (PDF). Senatul României. Accesat în . 
  16. ^ „O cale ferată veche de aproape 150 de ani, propusă spre dezafectare”. Club Feroviar. . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Podul feroviar peste Doftana de la Zorile la Wikimedia Commons


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Podul_feroviar_peste_Doftana_de_la_Zorile&oldid=15710991