Podul de la Engis
| Podul de la Engis | |
 | |
| 50°34′50.4″N 5°24′20.2″E / 50.580667°N 5.405611°E | |
| Benzi de trafic | 1 + 1 (+ 2 trotuare) |
|---|---|
| Traversat de | N639 |
| Traversează | Fluviul Meuse, la km 92+900 |
| Locație | Engis |
| Întreținut de | SPW |
| Tip | Pod rutier pe arce |
| Număr de deschideri | 3 |
| Construcție | |
| Material | Beton armat |
| Data deschiderii | 11 mai 1953 |
| Utilizare | |
| Precedat de | Primul pod (1871–1914) Al doilea pod (1915–1940) |
  Podul de la Engis Poziția podului pe harta provinciei Liège | |
| Prezență online | |
Podul de la Engis (în franceză Pont d'Engis) este un pod rutier pe arce din comuna belgiană Engis, care traversează fluviul Meuse la km 92+900[1], conectând sectoarele municipalității situate pe cele două maluri. Podul este traversat de șoseaua N639 Engis–Plainevaux[2] (Neupré) și permite accesul la drumul național N90 Namur–Liège.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Primul pod rutier peste Meuse de la Engis, de tip grinzi cu zăbrele, a fost finalizat în 1871.[3] El a rămas în funcțiune până pe 4 august 1914, când a fost dinamitat de geniștii belgieni pentru a încetini invazia germană din Primul Război Mondial.[3] Podul a fost reconstruit de trupele germane de ocupație, care l-au dat în folosință pe 1 iulie 1915.[4] Populația locală a refuzat să participe la festivitatea de inaugurare.[4]
Acest al doilea pod a suferit aceeași soartă ca și primul, fiind aruncat în aer de geniștii belgieni în noaptea de 10/11 mai 1940, în timpul invadării Belgiei de către trupele naziste.[4]
După război, pe același amplasament a fost construit un pod rutier cu platelajul suspendat de arce cu tiranți verticali din beton.[5] Acest pod a fost inaugurat oficial pe 11 mai 1953, în prezența Prințului Albert de Liège, viitor rege al Belgiei, și este în continuare în serviciu.[5][6]
Descriere[modificare | modificare sursă]
Din punct de vedere al structurii de rezistență, podul de la Engis este unul pe arce din beton armat cu calea jos, cu platelajul suspendat cu tiranți verticali din beton. Podul are trei deschideri egale, cu lungimile de 48 m fiecare, și o săgeată de 9 m.[5] Partea carosabilă, cu câte o bandă de circulație pe fiecare sens de mers, are 7,00 m lățime și este prevăzută cu trotuare pietonale la stânga și la dreapta ei.[5]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ „MEUSE (40) - Ouvrages d'art”. voies-hydrauliques.wallonie.be (în franceză). Direcția Generală Operațională pentru Mobilitate și Căi Hidraulice a Regiunii Valone. Accesat în .
- ^ „Numérotation du réseau routier / Nummering van het wegennet” (PDF). inforoutes.be (în franceză și neerlandeză). Poliția Federală Belgiană, Serviciul Rutier. p. 28. Accesat în .
- ^ a b „Pont d'Engis (Engis, 1871)”. structurae.net (în franceză). Structurae. Accesat în .
- ^ a b c „Pont d'Engis (Engis, 1915)”. structurae.net (în franceză). Structurae. Accesat în .
- ^ a b c d „Pont d'Engis (Engis, 1950)”. structurae.net (în franceză). Structurae. Accesat în .
- ^ „INFOR” (PDF). Journal communal d'Engis (Infor) (în franceză). Comuna Engis (decembrie 2013 - ianuarie 2014): 11. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Podul de la Engis la Wikimedia Commons