Piramidă alimentară

Prima piramidă alimentară creată în 1992 (fig.1)

Piramida alimentară este un ghid vizual pe care se bazează o dietă echilibrată. Acestă reprezentare este concepută pentru a determina populația să urmeze sfaturile alimentare oferite de o organizație medicală calificată. Pentru a interpreta această schematizare a rației alimentare zilnice, s-a convenit că alimentele plasate în partea de sus sunt cele care ar trebui consumate în cantități mai mici și cu frecvență scăzută, iar cele plasate în partea de jos sunt cele care ar trebui consumate cu o frecvență mai mare și în cantități mai mari.

În principiu, piramida alimentară este împărțită în mai multe secțiuni, fiecare reprezentând un grup de alimente. La baza piramidei se află alimentele pe care ar trebui consumate în cantități mai mari, iar spre vârf, cele pe care ar trebui consumate în cantități moderate;

• baza piramidei: cereale integrale (pâine integrală, orez brun, paste integrale), legume și fructe - acestea sunt surse excelente de carbohidrați complecși, fibre, vitamine și minerale.
• următorul nivel: proteine (carne slabă, pește, ouă, leguminoase, nuci și semințe) - sunt esențiale pentru formarea și refacerea țesuturilor, dar și pentru multe alte funcții ale corpului;
• penultimul nivel: produse lactate (lapte, iaurt, brânză) - sunt surse importante de calciu, un mineral esențial sistemul osos al corpului;
• vârful piramidei: grăsimile și dulciurile - trebuie consumate cu moderație, deoarece pot contribui la creșterea în greutate și la probleme de sănătate.

Modele de piramide alimentare

Unul dintre primele modele de piramidă alimentară a fost proiectat în Suedia în 1972, de Anna-Britt Agnsäter în urma unei controverse aprinse privind creșterea numărului de persoane predispuse la obezitate.

Următorul model al piramidei alimentare a fost creat în 1992 de Departamentul Agriculturii din S.U.A.(fig. 1) și a fost revizuit în 2005, cu modificări semnificative (fig. 2). În versiunea inițială din Ghidul Dietei pentru Americani, piramida era structurată orizontal, cu alimentele grupate astfel:

• cereale și derivate lor (baza piramidei);
• legume;
• fructe proaspete;
• lapte și produse lactate;
• carne, pește, ouă și leguminoase ;
• zaharuri și grăsimi (vârful piramidei).

  

  Piramida alimentară introdusă în 2005 (fig. 2)

În modelul piramidei bazate din 1992, cele șase grupe alimentare au fost păstrate, dar câmpurile orizontale au fost înlocuite cu câmpuri verticale de diferite culori, de la stânga la dreapta astfel:

• portocaliu: cereale și derivatele lor;
• verde: legume proaspete;
• roșu: fructe proaspete;
• galben: uleiuri și grăsimi;
• albastru: produse lactate;
• mov: carne, pește și leguminoase cu păstăi.

Deși această nouă piramidă a îmbunătățit modelul original al piramidei alimentare (distincția între grăsimile bune, cele nedorite și încurajarea consumului de carne slabă în loc de carne roșie), utilizarea ei nu este lipsită de dezavantaje.

„My plate” („farfuria mea”) model introdus în 2011 (fig. 3)

În unele țări, structura vechii piramide a fost păstrată pentru proiectarea unei piramide alimentare adaptate contextului național. Astfel, în Spania, au fost propuse diferite modele ale piramidei alimentare, urmând modelul tradițional, care a fost de asemenea actualizat (fig. 3). În ultima variantă piramida este împărțită în două zone mari: cea de sus, care grupează alimentele consumate ocazional, și cea de jos, care conține alimentele ce trebuie consumate zilnic sau săptămânal.

În cele din urmă, piramida alimentară a fost adaptată la diverse tipuri de diete (de exemplu: piramida dietei mediteraneene, care favorizează consumul de grăsimi sub formă de ulei de măsline sau piramida dietei vegetariene).

Pe lângă piramida alimentară, au fost propuse și alte forme de materiale grafice pentru a contribui la instruirea nutrițională a publicului larg, de exemplu roata alimentară.

Din 2011 My Plate (farfuria mea) a înlocuit piramida alimentară folosită în Statele Unite.