Piotr Ceaadaev

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Piotr Ceaadaev
Chaadaev portrait.jpeg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Moscova, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedat (61 de ani) Modificați la Wikidata
Moscova, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Înmormântat Novoe Donskoe kladbișce[*][[Novoe Donskoe kladbișce (cemetery)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluipneumonie Modificați la Wikidata
Părinți Yakov Petrovich Chaadayev[*][[Yakov Petrovich Chaadayev |​]]
Nataliya Shcherbatova[*][[Nataliya Shcherbatova |​]] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Russia.svg Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
politician Modificați la Wikidata
Activitate
Alma mater Imperatorski Moskovski universitet[*][[Imperatorski Moskovski universitet (the first of the twelve Imperial universities of the Russian Empire, located in Moscow (1755—1917).)|​]]  Modificați la Wikidata
Influențat deFriedrich Wilhelm Schelling  Modificați la Wikidata
Premii orden Sveatoi Annî 4-i stepeni[*][[orden Sveatoi Annî 4-i stepeni (Order of chivalry of Imperial Russia)|​]]
Pour le Mérite
Kulm Cross[*][[Kulm Cross |​]]

Piotr Iakovlevici Ceaadaev (n. , Moscova, Imperiul Rus – d. , Moscova, Imperiul Rus) a fost un filozof și literat în egală măsură. Meditația sa nu a îmbrăcat doar din motive conjuncturale forma epistolară; ea a sudat într-un ansamblu gândul și stilul, de aceea Ceaadaev este pe drept revendicat și de filozofia, și de literatura rusă.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Născut într-o bogată familie nobiliară și rămas orfan, a fost crescut și educat de o mătușă, prințesa A. M. Șcerbatova, la rândul ei fiica unui istoric și literat. Între 1809 și 1811, Piotr Ceaadaev a frecventat universitatea moscovită. Nu a finalizat studiile deoarece a îmbrățișat cariera militară și a participat la campania împotriva lui Napoleon, intrând în 1814 cu armatele rusești în Paris. La întoarcerea în țară a fost copleșit de onoruri și a intrat, se pare, într-o lojă masonică. În 1816 îl cunoaște pe Pușkin, licean la vremea aceea, care îi dedică poezii celebre. În 1817 primește funcția de adjutant al comandantului corpului de gardă imperial. În toamna anului 1820 e trimis la Troppau, oraș austriac unde se desfășura congresul Sfintei Alianțe, spre a-i raporta țarului Alexandru I despre răscoala unui regiment de ofițeri. Întâlnirea dintre împărat și Ceaadaev e învăluită în mister; două luni mai târziu Ceaadaev demisionează din armată, ratând avansarea iminentă în ierarhia militară.

Trecând printr-o criză spirituală și având o sănătate șubredă își părăsește țara în 1823 și pribegește trei ani prin Anglia, Franța, Elveția, Austria, Germania cu sejururi la Londra, Paris, Milano, Roma, Berna, Karlsbad, Dresda. Anii petrecuți în străinătate îl salvează: apropiați ai săi, dintre răsculații decembriști, suferă represaliile noului țar Nicolae I. La întoarcere, în iulie 1826, i se permite să se stabilească la Moscova asumându-și recluziune totală. Revine în societate abia în 1830, după încheierea principalelor sale lucrări, printre care și opt scrisori filozofice scrise în limba franceză. Tentativele de a publica unele dintre aceste scrisori eșuează între 1831-1832.[1]

Lucrări[modificare | modificare sursă]

  • Scrisori filozofice
  • Apologia unui nebun

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Ceaadaev, Piotr (). Scrisori filozofice urmate de Apologia unui nebun. Humanitas. p. 6. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  1. „Dragostea pentru patrie este un lucru foarte bun, dar există ceva mai mare decât ea: dragostea pentru adevăr” (P.Ya. Chaadaev).