Piața Republicii din Erevan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Piața Republicii din Erevan
Հանրապետության Հրապարակ.jpg
Caracteristici
Importanță socială
Note

Piața Republicii (armeană Հանրապետության հրապարակ, Hanrapetut'yan igreparnyaga, cunoscută local ca Igreparnyaga, „town square”)[1][2] este zona centrală a orașului Erevan, capitala Armeniei. Este compusă din două zone: un sens giratoriu oval și o zonă de formă trapezoidală care include o fântână muzicală. Piața este înconjurată de cinci mari clădiri construite în tuf roz și galben, în stil neoclasic, îmbinat cu motive armene.[3][4] Acest ansamblu arhitectural cuprinde Clădirea Guvernului, Muzeul de Istorie și Galeria Națională de Artă, Marriott Hotel Armenia și Ministerele Afacerilor Externe și Transporturilor și Comunicațiilor. Piața a fost inițial concepută de Alexander Tamanian în 1924. Construcția celor mai multe dintre clădiri a fost finalizată până în 1950; ultima clădire—Galeria Națională de Artă—a fost finalizată în 1977.

În perioada Sovietică, a fost numită Piața Lenin și o statuie a lui Lenin a fost amplasată în piață și la paradele militare care aveau loc de două ori (inițial de trei ori) pe an. După independența Armeniei, statuia lui Lenin a fost înlăturată, iar piața a fost redenumită.[5] Aceasta a fost descrisă, pentru Armenia și oraș, ca fiind „cel mai important spațiu civic",[6] „punctul arhitectural cel mai important” din Erevan[7] și orașul „cu arhitectura cea mai remarcabilă”.[8] Scriitorul de călătorie, Deirdre Holding, a menționat că este „cu siguranță, una dintre cele mai frumoase piețe centrale create, oriunde în lume, în timpul secolului XX."[9]

Arhitectura[modificare | modificare sursă]

Piața este alcătuită din două secțiuni. Sensul giratoriu oval, care are o stereotomie din piatră în centru, menită să arate ca un covor tradițional armean, văzut de mai sus. Zona de formă trapezoidală conține o fântână muzicală în fața Muzeului de Istorie și Galeria Națională de Artă.[10] Clădirile din jurul pieței sunt realizate din piatră de tuf de culoare roz și galben, încastrate pe un teren de bază bazaltică

Istorie[modificare | modificare sursă]

Piața Centrală din Erevan, imagine din 1916

O piață a orașului, de proporții diferite, a existat în locația respectivă de secole.[11] În anul 2003, piața a fost renovată și excavații extinse au avut loc. Un strat mai vechi — din secolele XVIII și XIX— a fost descoperit.[12] Piața pre-Sovietică a fost proiectată de către Boris Mehrabyan (Megrabov) în 1906-11, în timpul realizării planului general al orașului Erevan.[13]

Piața actuală a fost concepută de Alexander Tamanian în 1924, în timpul realizării planul general al orașului.[14] Construcția pieței a început în 1926, când a început construcția Clădirii Guvernului.[15][10] S-a dezvoltat până în anii 1950, atunci când celelalte cinci clădiri au fost construite și în cele din urmă finalizată în 1977, când Galeria Națională a fost construită. Piața s-a numit Piața Lenin (armeană Լենինի հրապարակ, Lenini igreparnyaga; rusă площадь Ленина ploshchad' Lenina) dedicată liderului Sovietic, Vladimir Lenin, a cărui statuie a fost ridicată în piață în 1940 și desființată în 1991, înainte de independența Armeniei.

Clădiri emblematice [modificare | modificare sursă]

Clădiri[modificare | modificare sursă]

Clădiri Istorie și funcțiune
Clădirea Guvernului # 1
Plaza de la República, Ereván, Armenia, 2016-10-02, DD 111-112 HDR.jpg
Clădirea găzduiește Guvernul Armeniei (consiliul miniștrilor guvernului și nu întreaga ramură executivă). Acesta a găzduit inițial Comisariatul Poporului (executivul Armeniei Sovietice).

Porțiunea nord-vestică, construită între 1926 și 1929, a fost proiectată de Alexander Tamanian.[10] Restul clădirii a fost continuată de Gevorg Tamanian, fiul lui Alexandru, în 1938 [16] și finalizată în 1941.

Clădirea Muzeelor
Plaza de la República, Ereván, Armenia, 2016-10-02, DD 113-114 HDR.jpg
Muzeul de Istorie al Armeniei, Galeria Națională de Artă a Armeniei

Construcția a început în anii 1950, clădirea Galeriilor Naționale fiind finalizată în 1977.[17] A fost proiectată de Mark Grigorian și Eduard Sarapian. O mică parte a ansamblului, Sala de Concerte Arno Babajanyan, datează din 1916.

Hotel Marriott Armenia
Plaza de la República, Ereván, Armenia, 2016-10-03, DD 10.jpg
A fost finalizat în 1958, în conformitate cu proiectul lui Mark Grigorian și Eduard Sarapian. Hotelul a fost numit Armenia în perioada Sovietică. Este un hotel de lux, considerat hotelul emblematic al Armeniei.[18][19] Acesta dispune de 380 camere.[11]
Clădirea Guvernului #2
Plaza de la República, Ereván, Armenia, 2016-10-03, DD 11.jpg
Clădirea a fost proiectată de Samvel Safaryan, Rafael Israelyan, Varazdat Arevshatyan[20] și finalizată în 1955. Frizele de deasupra ferestrelor de la primul etaj sunt incomplete. Clădirea a găzduit Ministerul Afacerilor Externe între 1996 și 2016.
Clădirea Sindicatului și Comunicațiilor
Yerevan Square of Republic.jpg
Construită între 1933[16]-1956, a fost proiectată de Mark Grigorian și Eduard Sarapian. Clădirea a găzduit Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor până în 2016.

Statuia lui Lenin[modificare | modificare sursă]

Statuia lui Lenin și Casa Guvernului reprezentate pe un timbru Sovietic din 1978

O statuie, de 7 metri, a liderului Sovietic, Vladimir Lenin, realizată de către Serghei Merkurov și poziționată la 11 metri deasupra unui piedestal înalt, a fost inaugurată în piață, pe 24 noiembrie 1940.[12] Monumentul era amplasat în fața viitorului amplasament destinat construcției Galeriei Naționale de Artă și „curând a câștigat aprecieri considerabile ca fiind o adevarată operă de artă.”[21] Statuia a fost înlăturată de pe piedestal pe 13 aprilie 1991, înainte de destrămarea formală a Uniunii Sovietice. A fost „ amplasată pe un camion și asemeni trupului unei persoane decedate, s-au făcut tururi ale pieței centrale, ca într-un sicriu deschis,” în timp ce oamenii aplaudau.[22] Statuia se află în prezent în curtea Galeriei Naționale de Artă. Piedestalul a supraviețuit până în vara anului 1996, când a fost demolat.

Înlocuiri[modificare | modificare sursă]

Ter-Ghazaryan a scris că „după ce monumentul lui Lenin a fost răsturnat, compoziția Pieței Republicii s-a dezechilibrat și spațiul gol unde era statuia lui Lenin a fost subiectul multor propuneri de amenajări urbane, dar niciunul nu s-a finalizat cu succes.”[21]

Pe 31 decembrie 2000, o curce de 24 de metri, luminată de becuri, a fost ridicată în spațiul lăsat gol de piedestalul lui Lenin. Această instalație a fost finalizată în ajunul anului 2001, care a fost în momentul în care statul armean și Biserica Apostolică Armeană a sărbătorit 1700 de ani de națiune Creștină. Crucea a fost luminată de 1700 lămpi simbolice și a continuat să fie în centrul festivităților care au avut loc pe tot parcursul anului de comemorare. Cu toate acestea, la sfârșitul anului 2001, perioada de sărbătoare s-a încheiat și crucea a fost subtil demontată. Deoarece a avut o prezență temporară, a existat o scurtă discuție care a precedat realizarea acesteia, precum și după demontarea acesteia.[6]

În februarie 2004, un ecran TV pentru proiecția reclamelor diverselor organizații și produse, a apărut în spațiul gol.[13] Acesta a fost scos în 2006.[6]

Propuneri

Mai multe concursuri au fost organizate în Armenia pentru a selecta un înlocuitor pentru statuia lui Lenin. Una dintre cele mai frecvente propuneri este mutarea monumentul Sasuntsi Davit (David din Samsun) în Piața Republicii. Potrivit Ter-Ghazaryan, natura apolitică a acestui erou național armean, ar fi o alegere sigură; cu toate acestea, ea a scris, în 2013, că relocarea monumentului în fața Gării Erevan „pare puțin probabilă.”[23]

Fântânile[modificare | modificare sursă]

După ani de nefuncționare, fântânile muzicale au fost renovate de către compania franceză Aquatique Show International și au costat aproximativ 1,4 milioane de euro.[24] Au fost deschise în luna septembrie, 2007.[25]

Pomul de Crăciun[modificare | modificare sursă]

Un pom de Crăciun a fost instalat în piață, în fiecare decembrie, începând din 1950.[26]

Fântâna cu apă potabilă[modificare | modificare sursă]

Fântâna potabilă

Fântâna cu apă potabilă (de asemenea, cunoscută sub numele de pulpulak), situată lângă clădirile muzeu, este formată din șapte țâșnitori și este, prin urmare, numită Yot aghbyur („Șapte izvoare”). Aceasta a fost inițial instalată în 1965 și a fost renovată în 2010.

Evenimente și incidente[modificare | modificare sursă]

Parade[modificare | modificare sursă]

În perioada Sovietică, parade militare au avut loc în piață pe data de 1 Mai ( Ziua Internațională a Muncii), 9 Mai (Ziua Victoriei, până în 1969) și 7 noiembrie (Revoluția din Octombrie).[27]  Conducerea armatei Sovietice stătea pe podium, sub statuia lui Lenin.[27] Ultima dintre aceste parade a avut loc în 1988.

Parade militare sărbătorind independența Armeniei au avut loc pe 21 septembrie 1996 (5 ani),[28] 1999 (8 ani),[29] 2006 (15 ani),[30][31] 2011 (20 de ani),[32] 2016 (25 de ani).[33]

Concerte[modificare | modificare sursă]

Pe 30 septembrie 2006, cântărețul franco-armean Charles Aznavour a susținut un concert în Piața Republicii.[34]

Pe 23 aprilie 2015, trupa de rock americano-armeană, System of a Down, a avut primul lor concert în Armenia, în Piața Republicii. Concertul gratuit a fost dedicat aniversării a 100 de ani de la Genocidul Armean și au participat mii de oameni.[35][36][37]

Pe 8 iunie 2017, artistul hip-hop rus, Timati, a susținut un concert gratuit în piață, la care au participat mai mult de 40.000 de oameni.[38]

Demonstrații politice[modificare | modificare sursă]

Perioada sovietică

Pe 24 aprilie 1965 mari demonstrații au avut loc în piața și în altă parte în Erevan, pentru a comemora 50 de ani de la Genocidul Armean.[39][40][41]

În ianuarie 1974, Razmik Zohrapyan, un membru al Partidului Național Unit, a ars portretul lui Lenin în piață, în semn de protest față de regimul totalitar Sovietic.[42]

Demonstrații în Piața Republicii, pe 20 aprilie 2018
Armenia Independentă

După alegerile prezidențiale din 2008, președintele ales, Serzh Sargsyan, a organizat un miting de 60.000–70.000 de „așa-ziși suporteri” care au fost aduși, cu autobuzele, din diferite părți ale Erevanului și Armenia. Mulți dintre ei s-au îndreaptat spre Piața Libertății, unde o competiție de raliu a fost realizată de Levon Ter-Petrosyan.[43] În luna martie, în urma represiunii violente a demonstrațiilor organizate de suporterii lui Ter-Petrosyan, piața a fost ocupată, pentru câtva timp, de către Forțele Armate ale Republicii Armenia.[44]

Pe 4 mai 2012, în timpul unei miting si concert al Partidului Republican în Piața Republicii, în scopul campaniei alegerilor parlamentare, zeci de baloane umplute cu hidrogen au explodat, ducând la rănirea a cel puțin 144 de oameni.[45][46]

În perioada 17-23 aprilie, în Piața Republicii, au avut loc mari demonstrații conduse de Nikol Pashinyan, împotriva guvernului nou-ales al prim-ministrului Serzh Sargsyan. Pe 22 aprilie, când liderul opoziției Pashinyan a fost arestat, forțele de poliție au fost amplasate în piață. Zeci de protestatari au fost atunci reținuți.[47][48] Până seara, aproximativ 115.000 de protestatari au umplut întrega piață și străzile din apropiere.[49] A doua zi, pe 23 aprilie, după ce Sargsyan a demisionat, a devenit centrul festivităților în masă.[50][51] Pe 24 aprilie, în ziua de comemorare a Genocidului Armean, s-au adunat zeci de protestatari pentru a face curat în piața și pe străzile adiacente.[52]

Alte evenimente[modificare | modificare sursă]

În 1968, sărbătorirea celei de-a 2750-a aniversare a orașului Erevan a fost organizată în piață, într-un mod extravagant.[27]

Pe 25 iunie 2016, Papa Francisc și Karekin al II-lea au spus o rugăciune ecumenică în Piața Republicii.[53][54] La aceasta au participat circa 50.000 de oameni.[55]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Pechakjian, Pauline (). „The 10 Best Hotels & Inns in Yerevan, Armenia”. theculturetrip.com. ...Republic Square, referred to by locals as the Hraparak... 
  2. ^ „De-Sovietized Streets”. Armenian International Magazine: p. 17. septembrie 2001. The street just off Hraparak... CS1 maint: Extra text (link)
  3. ^ Louis, Victor E.; Louis, Jennifer M. (). Louis motorist's guide to the Soviet Union. Pergamon Press. p. 517. ISBN 9780080318172. The centre of Erevan is Lenin Square; it was built as an architectural whole using the Armenian national style of architecture. 
  4. ^ Gregorian, Vartan (). The Road to Home: My Life and Times. Simon and Schuster. p. 178. ISBN 9781439129111. Buildings around the square were designed to reflect some features of ancient Armenian architecture. 
  5. ^ Schmemann, Serge (). „In the Caucasus, Ancient Blood Feuds Threaten to Engulf 2 New Republics”. The New York Times. On the former Lenin Square, now Republic Square, the statue of Lenin is gone and his pedestal is being prepared for demolition. 
  6. ^ a b c Ter-Ghazaryan 2013, p. 584.
  7. ^ Travel to the USSR (92-103): iii. . The city's architectural highlight is Lenin Square, with its statue of Lenin, Government House, the Armenia Hotel, the picture gallery and other buildings. The main streets branch out from Lenin Square.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)Missing or empty |title= (help)
  8. ^ Gross, Eugenie Harris; Gross, Jeffrey (). The Soviet Union: a guide for travellers. J. Murray. p. 255. Lenin Square, at the center of the city, contains the most outstanding architectural ensemble in Yerevan. The buildings surrounding the square express a single architectural concept. 
  9. ^ Holding, Deirdre (). Armenia: with Nagorno Karabagh. Bradt Travel Guides. p. 128. ISBN 9781841625553. 
  10. ^ a b c Tigranian 1985, p. 25.
  11. ^ a b „Marriott”. Asian Hotel & Catering Times. 26: 7. . ...the 380-room Armenia Marriott Hotel Yerevan. 
  12. ^ a b „Խոսող կոթողներ. Լենինի արձան” (în armeană). Public Television of Armenia. . Arhivat din original la . 
  13. ^ a b Tuayeva, Salima (). „From Vladimir to Video: Action movies replace a stoic dictator in Republic Square”. ArmeniaNow. 
  14. ^ Ter-Ghazaryan 2013, p. 579.
  15. ^ Avetisyan 1979, p. 80.
  16. ^ a b Tigranian 1985, p. 27.
  17. ^ „1947-1991 Հայաստանի պետական պատկերասրահ [1947-1991 The State Gallery of Armenia]” (în armeană). National Gallery of Armenia. 
  18. ^ „Armenia Marriott Hotel Yerevan”. 
  19. ^ Karanian, Matthew; Kurkjian, Robert (). Edge of Time: Traveling in Armenia and Karabagh. Stone Garden Productions. p. 78. ISBN 9780967212029. The country's flagship hotel is still the massive Hotel Armenia, which faces Republic Square in the heart of the city. In 2003 the hotel will be renamed the Armenia Marriott Hotel Yerevan to reflect its new ownership. Parametru necunoscut |citat= ignorat (help)
  20. ^ „Սամվել Սաֆարյան վաստակավոր ճարտարապետ [Samvel Safaryan]” (în armeană). National Museum-Institute of Architecture of Armenia. ...Կառավարական 2-րդ շենքը Երևանի Հանրապետության հրապարակում (համահեղինակներ՝ Ռ.Իսրաելյան, Վ.Արևշատյան)... 
  21. ^ a b Ter-Ghazaryan 2013, p. 583.
  22. ^ Verdery, Katherine (). What Was Socialism, and What Comes Next?. Princeton University Press. p. 232. ISBN 9781400821990. 
  23. ^ Ter-Ghazaryan 2013, p. 585.
  24. ^ „Հրապարակում ջրային հրավառություն է լինելու”. Aravot (în armeană). . 
  25. ^ „Երևանի Հանրապետության հրապարակի շատրվանները կգործարկվեն մինչև նոյեմբերի 1֊ը” (în armeană). Armenpress. . 
  26. ^ „Ամանորը եւ տոնածառը Երեւանում` կենդանի պատմություն”. mediamax.am (în armeană). Mediamax. . 
  27. ^ a b c Ter-Ghazaryan 2013, p. 582.
  28. ^ „Զորահանդես. 7 տարվա ընթացքում ոչ մի նոր տեխնիկա” (în armeană). A1plus. . Arhivat din original la . ...1996 եւ 1999 թվականների զորահանդեսների... 
  29. ^ „Armenia Marks Independence Anniversary With Military Parade”. Asbarez. . 
  30. ^ „Հանրապետության հրապարակում անցկացվեց զորահանդես` նվիրված ՀՀ անկախության 15րդ տարեդարձին” (în armeană). Armenpress. . Arhivat din original la . 
  31. ^ „Military parade is over in Yerevan: Armenian tricolor in the sky and 15 artillery salvos (photo report)”. REGNUM News Agency. . Arhivat din original la . 
  32. ^ Danielyan, Emil (). „Armenia Parades Military Might On Independence Day”. azatutyun.am. Radio Free Europe/Radio Liberty Armenian Service. 
  33. ^ „Military Parade Highlights Independence Day Celebrations in Armenia”. Asbarez. . 
  34. ^ „Charles Aznavour's concert in Armenia”. Repat Armenia Foundation. 
  35. ^ Westcott, Lucy (). „System of a Down's Pilgrimage to Commemorate the Armenian Genocide”. Newsweek. 
  36. ^ „Watch System of a Down's First Ever Armenian Show”. Rolling Stone. . 
  37. ^ „Tankian's Message: SOAD vocalist speaks to crowd on Genocide during concert in Yerevan”. ArmeniaNow. . 
  38. ^ „Տիմատիի բացօթյա համերգին Երևանում ավելի քան 40.000 հանդիսատես էր հավաքվել” (în armeană). PanARMENIAN.Net. . 
  39. ^ Malkasian, Mark (). Gha-ra-bagh!: The Emergence of the National Democratic Movement in Armenia. Wayne State University Press. p. 76. ISBN 9780814326046. They were also among the university students who skipped classes on 24 April 1965, marching instead toward Yerevan's Lenin Square... Parametru necunoscut |citat= ignorat (help)
  40. ^ Petrone, Karen (). The Great War in Russian Memory. Indiana University Press. p. 288. ISBN 9780253001443. 
  41. ^ Lieberman, Benjamin (). The Holocaust and Genocides in Europe. A&C Black. p. 213. ISBN 9781441194787. On the fiftieth anniversary of the Armenian Genocide thousands gathered in Lenin Square in the Yerevan... Parametru necunoscut |citat= ignorat (help)
  42. ^ Payaslian, Simon (). The Political Economy of Human Rights in Armenia: Authoritarianism and Democracy in a Former Soviet Republic. I.B. Tauris. p. 87. ISBN 9780857731692. In January 1974, Razmik Zohrapyan, a member of the NUP, burned Lenin‖s picture in Lenin Square (now Republic Square) in protest of Soviet totalitarian rule. Parametru necunoscut |citat= ignorat (help)
  43. ^ Pennington, Joseph (). „LTP AND SARGSIAN HOLD DUELING RALLIES; LTP WINS HANDS DOWN”. Embassy of the United States, Yerevan.  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last1= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |first1= și |first= (ajutor)Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last1= (help); Mai multe valori specificate pentru |first1= și |first= (help)
  44. ^ Tavernise, Sabrina (). „Emergency Order Empties Armenian Capital's Streets”. The New York Times. By Sunday night, military units moved in, taking up position at places like the government buildings at Republic Square. 
  45. ^ „Vote 2012: Accident at RPA rally causes 144 injuries”. ArmeniaNow. . 
  46. ^ Stepanian, Ruzanna; Shoghikian, Hovannes (). „Scores Injured As Balloon Blasts Spark Chaos At Armenian Election Rally”. azatutyun.am. Radio Free Europe/Radio Liberty Armenian Service. 
  47. ^ „Armenian Protesters Detained At Yerevan's Central Square”. Radio Free Europe/Radio Liberty. . 
  48. ^ „Police forces deployed to Republic Square, protesters being detained (VIDEO)”. news.am. . 
  49. ^ Kucera, Joshua (). „Armenian opposition leader arrested, but protesters rally”. eEurasianet. Radio Free Europe/Radio Liberty. 
  50. ^ Navasardian, Boris (). „Armenia looks to the future as protesters celebrate resignation of Prime Minister Serzh Sargsyan”. The Independent. 
  51. ^ Kucera, Joshua (). „Thousands Celebrate As Armenia's Longtime Ruler Sarkisian Steps Down”. eEurasianet. RFE/RL. 
  52. ^ Ghazaryan, Diana (). „Yerevan's Republic Square: Protest Epicenter Gets Citizen Clean-Up”. Hetq Online. 
  53. ^ „Ecumenical Prayer Vigil for Peace: Address of the Holy Father”. Yerevan, Republic Square: Holy See. . 
  54. ^ „Pope Francis Holds Ecumenical Service at Yerevan's Republic Square”. Armenian Weekly. . 
  55. ^

Eroare la citare: Eticheta <ref> cu numele „mediamax” definită în <references> nu este utilizată în textul anterior.
Eroare la citare: Eticheta <ref> cu numele „arlis” definită în <references> nu este utilizată în textul anterior.
Eroare la citare: Eticheta <ref> cu numele „gov.am” definită în <references> nu este utilizată în textul anterior.
Eroare la citare: Eticheta <ref> cu numele „armenianheritagehy” definită în <references> nu este utilizată în textul anterior.
Eroare la citare: Eticheta <ref> cu numele „concise” definită în <references> nu este utilizată în textul anterior.
Eroare la citare: Eticheta <ref> cu numele „sovenc” definită în <references> nu este utilizată în textul anterior.

Eroare la citare: Eticheta <ref> cu numele „mediamax fountains” definită în <references> nu este utilizată în textul anterior.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]