Peaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Peajul[1] (substantiv de genul neutru[1]; sau taxa de trecere) este un drept care trebuie plătit pentru a traversa un pasaj sau pentru a folosi o lucrare de artă (autostrăzi, căi ferate, căi fluviale, poduri, tunele etc). Poate fi aplicat persoanelor, vehiculelor sau mărfurilor transportate. Termenul desemnează, în limbajul curent, și postul de peaj/stația de taxare (sau bariera de peaj) în care acest drept este perceput.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Cuvântul românesc peaj este un împrumut din franceză péage[2], „peaj”, „taxă de trecere”. Acesta, la rândul său, este moștenit din latina vulgară, pedaticum, „drept de a pune piciorul”, care, la rândul său, este un derivat al substantivului latinesc pes, pedis, „picior”.[3] La origine, prin urmare, termenul implica pietonul. Curând după aceea, termenul francez și-a extins semnificația la „dreptul de trecere plătită”.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b DOOM2
  2. ^ Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române
  3. ^ Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique par..., quatrième édition revue et corrigée, Librairie Larousse, Paris, 1977. ISBN 2-03-020210-X
  • Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a doua, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 2007. ISBN 978-973-675-307-7
  • G. Guțu, Dicționar latin - român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983.
  • DOOM2 = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM2), Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. ISBN 973-637-087-x