Pauline Jordan (infirmieră)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Pauline Jordan (infirmieră)
Date personale
Născută1892 Modificați la Wikidata
Auburn⁠(d), Maine, SUA Modificați la Wikidata
Decedată1976 (84 de ani) Modificați la Wikidata
Căsătorită cu Karl L. Rankin[*][[Karl L. Rankin (diplomat american)|​]] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the United States.svg SUA Modificați la Wikidata
Ocupațieinfirmieră[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma mater New York Hospital[*][[New York Hospital (former hospital in Manhattan, United States)|​]]  Modificați la Wikidata
Organizație American Red Cross[*][[American Red Cross (American nonprofit organization)|​]]
Misiunea Militară Franceză
Near East Foundation[*][[Near East Foundation (humanitarian organization)|​]]  Modificați la Wikidata
Premii médaille d'honneur des épidémies[*][[médaille d'honneur des épidémies |​]]
Ordinul Crucea Regina Maria

Pauline Jordan (căsătorită Rankin) (n. 1892, Auburn⁠(d), Maine, SUA – d. 1976) a fost o infirmieră (nursă) americană, care s-a remarcat pe fronturile Primului Război Mondial în cadrul Ambulanței Americane, ca voluntară în cadrul Misiunii Sanitare Franceze din Regatul României și în misiunile postbelice din Orientul Apropiat ale Near East Relief, legate de susținerea orfanilor armeni apăruți odată cu genocidul armean.

Familia și primii ani[modificare | modificare sursă]

S-a născut în anul 1892 la Auburn, Maine[1] (în Welchville, Maine – după o altă sursă),[2] fiind diplomată a New York Hospital Training School for Nurses.[3]

În cadrul misiunii Near East Relief (actuala Near East Foundation) de după Marele Război, l-a întâlnit în Orientul Apropiat pe inginerul Karl Lott Rankin⁠(en), cu care s-a căsătorit, în 1925.[1]

A decedat în 1976.[1]

Cariera[modificare | modificare sursă]

Recrutată fiind de către Dr. Hugh Auchincloss de la Universitatea Columbia, a fost trimisă în octombrie 1915[1] în Franța, să servească în cadrul Spitalului Ambulanței Americane de la Neuilly.[3] Aproape un an mai târziu, în luna septembrie 1916, a venit în Regatul României ca voluntară atașată Misiunii Sanitare Franceze, condusă de către maiorul Georges Dehelly, în calitate de anestezistă.[4]

În România a activat în București și în alte zone ale Munteniei.[6] A cunoscut întreaga tragedie a campaniei din 1916,[4] scrisorile ei descriind foamea, frigul și suferința răniților din cursul evacuării spre Iași. A scris de asemenea despre marea epidemie de tifos exantematic ce a lovit România.[3]

Deși era cetățeană a unei țări pe atunci neutre, a fost încarcerată și înfometată de germani.[4] După ce în luna aprilie 1917 a făcut cunoscute șefei Diviziei de Asistente Medicale de la Crucea Roșie Americană⁠(en), Jane Delano, realitățile dure din România, în luna august a aceluiași ani a reușit să ajungă în Franța, la Paris de unde a fost transferată Crucii Roșii, în Italia,[4] în decembrie 1917.[3]

Exquisite-kfind.png   Vezi și articolul:  Misiunea Crucii Roșii Americane din Regatul României (1917-1920)Vezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

Este inclusă elitei cadrelor medicale americane,[4] fiind decorată atât pe Frontul de Vest[7] în 1917 de cinci ori de către ministrul francez de război,[8] cât și pe Frontul de Est, printre decorațiile primite numărându-se Médaille d'honneur des épidémies⁠(d) și respectiv Crucea Regine Maria clasa a II-a.[7]

USAT America (fost SS Amerika), în 1919-1920.

În anul 1920 a fost inclusă unei misiuni a Near East Relief , trimisă cu SS Amerika la Constantinopol și în Caucaz.[1] În 1921 fiind repartizată la Cazarma Seversky, din Alexandropol (actual Gyumri, Armenia),[9] a ajuns să răspundă de afacerile industriale și de educație,[10] aducându-și contribuția atât la repornirea activității industriale, necesare susținerii orfelinatului instalat în cazarmă, cât și la educația orfanilor.[9] A reușit să gestioneze foarte bine producția.[11] Doi ani mai târziu se afla tot în Armenia, unde New East Relief a înființat prim școală de nevăzători din această țară, lui Pauline Jordan atribuindu-se primele manuale în Braiile care au fost făcute vreodată în armeană.[12] A revenit în America după cinci ani, căsătorită cu Karl Rankin, din cadrul aceleiași misiuni.[2]

Exquisite-kfind.png   Vezi și articolul:  Orașul Orfanilor (Alexandropol)Vezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].
Karl L. Rankin în 1953

Soțul ei intrând în cadrul Serviciului de Comerț Exterior, Pauline a stat alături de acesta în misiunile sale de la Praga, Atena, Tirana, Bruxelles și Belgrad. Aflându-se în drum spre Egipt, a fost internată împreună cu soțul ei timp de 21 de lunii de japonezi la Manila, ceea ce a făcut-o se devină prizonieră a ambelor războaie mondiale. A continuat să fie alături de Karl Rankin, devenit ulterior ambasador al SUA în Taiwan și Iugoslavia.[1]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Afiș al Near East Relief din perioada 1917-1919
  1. ^ a b c d e f en Foxwell, Elizabeth; “The Wounded Were Alive with Vermin”: Pauline Jordan (Rankin).; 2016 in American Women in World War I, 2015–2021 supplement to Foxwell, Elizabeth, In Their Own Words: American Women in World War I; Oconee Spirit Press; 2015; accesat la 19 iulie 2021
  2. ^ a b en ***; Kin of Argonauts found in Caucasus – American Woman Visits Lost Nation in Russia; The Thompsonville Press, Thursday, October 7, 1926; p. 3
  3. ^ a b c d en Glimpsing Modernity:..., Craig & Smith, 2015, p. 228
  4. ^ a b c d e Petrescu-Muscel, Radu; Prieteni la nevoie. Crucea Roșie Americană; România Eroică, nr. 2/2017; p. 49; accesat la 19 iulie 2021
  5. ^ en Dock, Lavinia L.; The History of American Red Cross Nursing; he Macmillan Company; New York ; 1922; pp. 879–880
  6. ^ Petrescu-Muscel, Radu; Comunicat de presă - AUPRCR și Centrul de Cercetări Istorice „"Preotul Gheorghe I. Cotenescu”; Agerpres, 26 mai 2018; accesat la 19 iulie 2021
  7. ^ a b en Glimpsing Modernity:..., Craig & Smith, 2015, p. 229
  8. ^ en The Online Archive of California; Inventory of the Pauline Jordan Rankin memorabilia; oac.cdlib.org; accesat la 19 iulie 2021
  9. ^ a b en Clara, D. N; Departement of Red Cross Nursing; The American Journal of Nursing, Vol. 25, No. 8 (Aug.), 1925; pp. 693-697 (From Russian Armenia: Extracts from a letter received from Pauline Jordan; pp. 694-695); accesat la 19 iulie 2021
  10. ^ en ***; Fighting for work; (Extract from letter of Miss Pauline Jordan, Jan. 17, 1922); Near East Relief, Vol. IV. No.8, February 25, 1922; p. 1; accesat la 19 iulie 2021
  11. ^ en ***; Notes from Seversky Barraks, Alexandropol; Vol. IV. No.6, February 11, 1922; p. 3; accesat la 19 iulie 2021
  12. ^ uc ПАТЛАНЬ, Ю.В.; «КАК Я НОСИЛ ВАС КАК БЫ НА ОРЛИНЫХ КРЫЛЬЯХ, И ПРИНЕС ВАС К СЕБЕ…»: О ЖАНРОВОЙ ПРИРОДЕ «ОРЛИНЫХ ДУШ» В.Я. ЕРОШЕНКО И О ВЛИЯНИИ ПРОТЕСТАНТИЗМА НА СТАНОВЛЕНИЕ ОБРАЗОВАНИЯ СЛЕПЫХ (СТАТЬЯ ВТОРАЯ); ВІСНИК УНІВЕРСИТЕТУ ІМЕНІ АЛЬФРЕДА НОБЕЛЯ., Серія «ФІЛОЛОГІЧНІ НАУКИ». 2018. № 1 (15); p. 88: accesat la 19 iulie 2021

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară
  • en Nercessian, Nora N.; The City of Orphans: Relief Workers, Commissars and the “Builders of the New Armenia” – Alexandropol/Leninakan 1919-1931; Hollis Publishing; New Hampshire; 2016; ISBN 978-1884186608

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]