Paul Radu
| Paul Radu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | secolul al XX-lea  Deva, Hunedoara, România[1] |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | jurnalist |
| Locul desfășurării activității | București[2] |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Studii | Universitatea de Vest din Timișoara Universitatea Stanford ()[3] |
| Patronaj | Organized Crime and Corruption Reporting Project[*][4] |
Modifică date / text  | |
Paul Radu (n. Deva) este jurnalist de investigație din București.[5][6]El este directorul Proiectului de Raportare a Crimei Organizate și a Corupției Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP).
Educație[modificare | modificare sursă]
Radu a studiat Jurnalism și Limba Engleză la Universitatea de Vest din Timișoara.[7] Radu a fost bursier Alfred Friendly Press Fellowship (2001), Milena Jesenska Press Fellowship (2002), Knight International Journalism Fellowship (2007-2008) și Stanford Knight Journalism Fellowship (2009-2010).[8][9]
Activitate profesională[modificare | modificare sursă]
Radu a coordonat departamente de investigații la Evenimentul Zilei și Jurnalul Național.[7] Printre investigațiile la care a lucrat se numără cazuri de corupție legate de Roșia Montană, mita pentru fregate, cazul Rafo, Voiculescu-Crescent, scandalul transferurilor in fotbal.[8]
În 2006 Paul Radu fondează împreună cu Drew Sullivan OCCRP, o rețea internațională de jurnaliști de care au fost premită ăn 2015 cu Premiul Special al Presei Europene.[10][11] Radu este unul dintre cofondatorii Centrului Român de Jurnalism de Investigație[12] și a site-ului de investigații Rise Project.[13]
Paul Radu consideră că jurnaliștii nu ar trebui să fie activiști, ci mai degrabă ar trebui să aibă încredere că jurnalismul obiectiv este o contribuție suficientă la orice cauze pe care ar putea-o susține altfel.[14] El predă la Balkan Investigative Reporting Network Summer School of Investigative Reporting.[15] În 2008, a făcut parte dintr-un juriu al Inițiativei Europei Centrale pentru a numi cel mai bun jurnalist de investigație din acel an; juriul l-a ales pe Drago Hedl.[16] În 2009, a apărut în emisiunea 48 Hours investigând sclavia sexuală și traficul de persoane în România.[17] El a investigat, de asemenea, traficul de persoane în Bosnia și Herțegovina.[18]
Din 2020 Radu a fost dat în judecată în Londra pentru defăimarea primului ministru al Azerbaidjanului Javanshir Feyziyev(d) în două articole din seria OCCR Azerbaijan Laundromat, investigații despre spălarea banilor în Azerbaidjan. Colega lui Khadija Ismayilova(d), reporter principal OCCRPdin Azerbaidjan, care este un martor cheie în acest proces a fost arestată în decembrie 2014 și condamnată în septembrie 2015 la șapte ani și jumătate de închisoare pentru incitare la sinucidere (acuzație considerată de organizațiile care luptă pentru drepturile oamenilor ca fiind absurdă și voit exagerată).[19] Ismayilova a fost eliberată condiționat în mai 2016 și are interdicție de călătorie în afara țării, neputând depune mărturie în procesul lui Radu.[20]
Recunoaștere[modificare | modificare sursă]
Radu Paul primit numeroase premii internaționale de jurnalism pentru investigațiile sale.[21] În 2018 el a fost desemnat Ashoka Fellow.[22]
În 2023 Centrului de Studii pentru Pace și Conflict (PACS) de la Vrjie Universiteit Amsterdam a nominalizat organizația Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) co-fonată de Radu Paul la Premiul Nobel pentru pace 2023.[23]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ interviu
- ^ https://jsk.stanford.edu/fellows/class-of-2010/paul-radu/, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ LinkedIn, accesat în
- ^ https://www.occrp.org/en/aboutus/staff/paul-radu, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Nancy Keefe Rhodes (). „Not My Life: Filmmaker Robert Bilheimer's Latest Meditation on Good and Evil” (PDF). Stone Canoe(d): 6. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Tech, Tactical. „The Reporter” (în engleză). exposingtheinvisible.org. Accesat în .
- ^ a b Partners, Press. „Alfred Friendly Press Partners” (în engleză). Accesat în .
- ^ a b „Membri Archive”. Rise Project. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Paul Radu”. European Press Prize. Accesat în .
- ^ OCCRP. „Awards”. www.occrp.org (în engleză). Accesat în .
- ^ „Journalist forsøkt utpresset med sexbilder” (în norvegiană bokmål). www.aftenposten.no. . Accesat în .
- ^ Sherry Ricchiardi (). „Playing Defense”. American Journalism Review(d). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Radu, Paul (). „Furtul banului public nu are loc doar la București, ci în toată țara. De ce avem nevoie pentru a-l descoperi”. Libertatea. Accesat în .
- ^ „Medien sollen Integration fördern”. Der Standard (în germană). . Accesat în .
- ^ Gordana Andric (). „BIRN Summer School of Investigative Reporting Opens”. Balkan Insight(d). Accesat în .
- ^ „Quando il coraggio premia” (în italiană). Osservatorio Balcani e Caucaso(d). . Accesat în .
- ^ Rebecca Leung (). „Rescued from Sex Slavery”. 48 Hours(d). Accesat în .
- ^ Beth Kampschror (). „In Bosnia, convicts get weekends off”. The Christian Science Monitor(d). Accesat în .
- ^ „Azerbaijan arrests one more critical voice, Khadija Ismayilova”. Human Rights House. .
- ^ „Reporters Without Borders, Index on Censorship and Transparency International UK urge Azerbaijan to lift journalist's travel ban | RSF” (în engleză). rsf.org. Accesat în .
- ^ „Balkan: Mellemmænd tjener stort på lyssky handel med energi”. DR (în daneză). . Accesat în .
- ^ „Paul Radu | Ashoka | Everyone a Changemaker” (în engleză). www.ashoka.org. Accesat în .
- ^ Dimofte, Oana (). „OCCRP, proiect cofondat de jurnalistul Paul Radu, a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace”. Educatie Privata. Accesat în .