Paul I al Greciei
| Paul I al Greciei | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4][5] Atena, Regatul Greciei[6] |
| Decedat | (62 de ani)[5][7][3][2][4] Atena, Regatul Greciei |
| Înmormântat | Vasilikό Koimitirio Tatoΐou[*] |
| Cauza decesului | cauze naturale (cancer stomacal) |
| Părinți | Constantin I al Greciei Sofia a Prusiei |
| Frați și surori | George al II-lea al Greciei Alexandru I al Greciei Elena a Greciei și Danemarcei Prințesa Irene, Ducesă de Aosta Prințesa Ecaterina a Greciei și Danemarcei |
| Căsătorit cu | Frederica de Hanovra (–) |
| Copii | Regina Sofía a Spaniei[8] Constantin al II-lea al Greciei[8] Prințesa Irene a Greciei și Danemarcei[8] |
| Cetățenie | |
| Religie | Biserica Ortodoxă Greacă[*] |
| Ocupație | suveran[*] |
| Limbi vorbite | limba germană limba franceză limba greacă modernă |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Casa Regală de Glücksburg (Grecia)[*] |
| Vasilefs ton Ellinon | |
| Domnie | – |
| Semnătură | |
| Modifică date / text | |
Paul I al Greciei (greacă Παύλος, Βασιλεύς των Ελλήνων, n. , Atena, Regatul Greciei – d. , Atena, Regatul Greciei) a fost rege al Greciei din 1947 până în 1964.
Familie
[modificare | modificare sursă]
Paul s-a născut la Atena, ca al treilea fiu al regelui Constantin I al Greciei și a soției lui, Prințesa Sofia a Prusiei. La 9 ianuarie 1938, Paul s-a căsătorit cu Frederika de Hanovra la Atena. Au avut trei copii:
- Sofia, regină a Spaniei (n. 1938)
- Constantin al II-lea, rege al Greciei (n. 1940)
- Irene, Prințesă a Greciei și Danemarcei (n. 1942)
Din 1917 până în 1920 Paul a trăit în exil împreună cu tatăl său, Constantin I. Din 1923 până în 1935 și din nou din 1941 până în 1946, a trăit din nou în exil, de data asta împreună cu fratele său, George al II-lea. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când Grecia a fost sub ocupație germană, Paul împreună cu guvernul din exil au trăit la Londra și Cairo. Din Cairo trimitea mesaje poporului grec.
Domnie
[modificare | modificare sursă]Paul s-a întors în Grecia în 1946. El a urcat pe tronul Greciei în 1947, după decesul fratelui său mai mare, George al II-lea, în timpul războiului civil grec. În 1947 n-a putut ajunge la nunta verișorului său primar Prințul Filip, Duce de Edinburgh cu viitoarea regină Elisabeta a II-a a Regatului Unit deoarece suferea de febră tifoidă.[9]
În 1959, a suferit o operație de cataractă iar în 1963 o operație de apendicită. La sfârșitul lunii februarie 1964, a suferit o nouă operație pentru cancer la stomac și a murit o săptămână mai târziu la Atena.[10]
Arbore genealogic
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Paul, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b Paul I., Munzinger Personen, accesat în
- ^ a b Paul Oldenburg, Find a Grave, accesat în
- ^ a b Griechenland (Paul I.), Brockhaus Enzyklopädie
- ^ a b Pavlos I zu Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg, King of the Hellenes, The Peerage, accesat în
- ^ Павел I (король Греции), Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ Pau I de Grècia, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ a b c The Peerage
- ^ Van der Kiste, John (1994). Kings of the Hellenes. Stroud, Gloucestershire: Alan Sutton Publishing. ISBN 0-7509-0525-5 p.177
- ^ Van der Kiste, p.183-184