Pascal Bruckner
Pascal Bruckner (n. ,[1][2][3] Paris, Franța) este un romancier și eseist francez. A fost profesor invitat al universității californiene Saint-Diego (1986–1995), profesor la Institutul de Studii politice din Paris (1990–1994), colaborator al cotidianului Le Nouvel Observateur și, în prezent, al ziarului Le Monde.
Figură-cheie a intelectualității pariziene, acest filosof al actualității (a scris eseurile Mizeria prosperității, Euforia perpetuă, Noua dezordine amoroasă) este celebru în România mai ales prin romanele sale: Iubirea față de aproapele[4], Hoții de frumusețe (Premiul Renaudot 1997), Luni de fiere, Căpcăunii anonimi, Palatul chelfănelii, Copilul divin și Paria.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Pascal Bruckner, BD Gest', accesat în
- ^ Pascal Bruckner, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ Pascal Bruckner, Babelio
- ^ Magia prostitutiei, Adina Dinițoiu, Observator cultural - numărul 274, iunie 2005, accesat la 30 ianuarie 2014
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Alte referințe legate de viața și activitatea literară a lui Pascal Bruckner
- „În eseuri sînt un moralist, în romane – mai degrabă un libertin“, Adina Dinițoiu, Observator cultural - numărul 586, august 2011
- Pascal Bruckner, scriitor: „Liderii politici se folosesc de limbajul iubirii“, 15 mai 2011, Ana-Maria Onisei, Adevărul
- Pascal Bruckner: „Am citit multe cărți de-ale unor români, dar nu-mi amintesc numele”. Îi sunt străine operele Hertei Muller și ale lui Mircea Cărtărescu, 22 noiembrie 2012, Remus Florescu, Adevărul
- „Nu există prea multă frumusețe în această lume“, Silvia Dumitrache, Observator cultural - numărul 659, februarie 2013