Sari la conținut

Partidul S.O.S. România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
S.O.S. România
AbreviereSOS RO
Oameni-cheie
PreședinteDiana Șoșoacă[1]
Fondator(i)Gabriel Gib[2]
Adeluța Gib[2]
Maricel Viziteu[2]
Date
Înființat23 noiembrie 2021[3]
SediuStr. Crișan 21, Călimănești[4]
Informații
Ideologie oficialăNaționalism românesc[3][5]
Iredentism românesc[6]
Populism de extremă dreapta[7][8][9]
Conservatorism social[10][11]
Opoziție față de drepturile LGBT[12]
Rusofilie[13]
Antisemitism[14]
Naționalism revoluționar[5][15]
Anti-NATO[16]
Euroscepticism dur[5][17]
Neolegionarism[18]
Poziție politicăExtrema dreaptă[19][2][20]
Grup europarlamentarNeafiliați[21]
Culori oficiale     Albastru
     Alb
Camera Deputaților
13 / 330
Parlamentul European
1 / 33
Consilieri județeni
0 / 1.340
Primari
0 / 3.176
Consilieri locali
149 / 39.900
Președinți de Consilii Județene
0 / 41
Prezență online
www.sosro.ro
Modifică date / text Consultați documentația formatului

S.O.S. România este un partid politic de extremă dreapta[22] din România, ideologic populist de dreapta, naționalist român, conservator social și iredentist. Partidul a fost fondat în noiembrie 2021 de către Marcel Viziteu, Adeluța și Gabriel Gib, ultimul fiind fost membru al Partidului Socialist Român (PSR).[23] A devenit cunoscut pe scena politică din România în mai 2022, după ce senatorul Diana Șoșoacă, aleasă pe listele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), s-a alăturat partidului și a devenit liderul acestuia.[24] În urma alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024, partidul a depășit pragul electoral obținând peste 7% din voturi, intrând pentru prima dată în Parlamentul României.

S.O.S. România a fost descris ca fiind un partid mult mai radical[25] decât AUR.[26] Deși pe site-ul oficial formațiunea afirmă că se opune „dictaturilor din Rusia și China” și se autodefinește drept eurorealistă,[27] liderii săi promovează un euroscepticism dur, solicitând în mod repetat retragerea României din Uniunea Europeană[28] și criticând parteneriatul cu NATO.[29]

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Fondarea și primii ani (2021-2023)

[modificare | modificare sursă]

Partidul S.O.S. România a fost înregistrat oficial în noiembrie 2021 ca o formațiune politică de dimensiuni reduse.[23] Traiectoria sa publică s-a schimbat radical în mai 2022, când Diana Iovanovici-Șoșoacă, după excluderea sa din partidul AUR, s-a înscris în formațiune și a preluat rapid conducerea executivă. Intrarea sa în partid a fost urmată de o intensificare a activității pe rețelele de socializare, transformând S.O.S. România într-un pol radical de opoziție. Pe parcursul anului 2023, partidul a capitalizat nemulțumirile sociale post-pandemice și retorica antisistem, ajungând în atenția analiștilor politici prin scoruri de 5-6% în estimările sociologice preelectorale realizate de analiști precum Miron Mitrea.[25][30]

Alegerile din 2024 și activitatea europarlamentară

[modificare | modificare sursă]

Anul electoral 2024 a marcat consolidarea electorală a formațiunii. La alegerile europarlamentare din iunie 2024, S.O.S. România a trecut pragul legal obținând 5,03% din sufragii, ceea ce i-a asigurat trimiterea a doi reprezentanți în Parlamentul European: Diana Șoșoacă și Luis Lazarus.[31] În plan european, partidul a avut inițial intenția de a se alătura Partidului Identitate și Democrație[32] și ulterior a încercat afilierea la grupul europarlamentar Europa Națiunilor Suverane (ESN), dominat de Alternativa pentru Germania (AfD).[33] Totuși, partidele fondatoare ale ESN au respins oficial cererea S.O.S. România pe motive ideologice și de comportament politic, reprezentanții români rămânând neafiliați.[34]

La alegerile parlamentare naționale din 1 decembrie 2024, pe fondul unui val populist masiv, S.O.S. România a obținut un scor istoric de aproximativ 7,3% - 7,5%, trimițând un număr total de 27 de deputați și 11 senatori în legislativul de la București.[35]

Evoluția post-electorală și migrația politică (2025)

[modificare | modificare sursă]

După instalarea în Parlament, structura internă a partidului a început să sufere transformări rapide și tensiuni de leadership. Până în iunie 2025, o parte semnificativă din parlamentarii aleși pe listele S.O.S. au părăsit partidul. Acest fenomen de migrație politică, îndreptat în special către PSD și alte formațiuni politice, a redus numărul inițial de deputați de la 27 la 22, iar cel al senatorilor de la 11 la 9.[36]

Ideologie și poziții politice

[modificare | modificare sursă]

S.O.S. România manifestă un profil ideologic asumed de extremă dreapta, centrat pe un naționalism etnocentric militant, populism agresiv anti-sistem și un puternic euroscepticism dur. Inserat în viziunea de politică externă a partidului se regăsește și o poziție iredentistă activă, ce pretinde Ucrainei returnarea teritoriilor istorice românești anexate forțat de URSS în anul 1940.[37]

Retorica anti-LGBT

[modificare | modificare sursă]

Formațiunea se opune în mod fundamental recunoașterii drepturilor minorităților sexuale, promovând o agendă ultraconservatoare bazată pe o variantă fundamentalistă a ortodoxiei creștine. Partidul s-a remarcat prin organizarea anuală a unor manifestații publice, intitulate „Marșul Normalității”, desfășurate ca o contra-pondere directă la festivalurile Bucharest Pride. Liderii S.O.S. consideră manifestările comunității LGBT drept un atac la adresa familiei tradiționale și a valorilor creștine și au apelat în mod repetat în Parlament la un discurs homofob explicit.[38][39]

Acuzații de antisemitism și neolegionarism

[modificare | modificare sursă]

S.O.S. România și președinta sa, Diana Șoșoacă, au atras multiple critici internaționale și naționale din partea organizațiilor de monitorizare a extremismului din cauza manifestărilor de tip antisemit și neolegionar. În repetate rânduri, discursurile publice din Parlament sau din cadrul transmisiunilor online au inclus elogieri aduse unor figuri istorice interbelice asociate cu Mișcarea Legionară (Garda de Fier), cum ar fi Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu, fapte incriminate de legislația română în vigoare. Aceste derapaje au condus la deschiderea unor anchete oficiale privind propaganda legionară ilegală.[40]

Conducerea partidului

[modificare | modificare sursă]

Conducerea superioară a partidului este structurată în jurul Biroului Executiv Central, autoritatea decizională supremă aparținând președintelui partidului.

FuncțieNumePerioadăDetalii/Observații
PreședinteDiana Iovanovici-ȘoșoacăMai 2022 – prezentEuroparlamentar, lider autoritar al mișcării.
Membru Fondator / SecretarGabriel GibNoiembrie 2021 – prezentFost membru al PSR, co-fondator al structurii juridice inițiale.[23]
Lider grup Camera DeputațilorSimona-Elena Macovei IlieFebruarie 2026 – prezentDeputat; a preluat conducerea grupului după mandatele anterioare deținute de Dumitru Coarnă și Ionel Goidescu.
Lider grup SenatGrup desființatDecembrie 2024 – Iunie 2025Grupul senatorial S.O.S. România s-a desființat oficial în iunie 2025 în urma pierderii numărului minim de senatori necesar.

Controverse

[modificare | modificare sursă]

Invalidarea candidaturii prezidențiale de către CCR (2024)

[modificare | modificare sursă]

În octombrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a provocat o premieră istorică prin emiterea unei decizii de respingere și anulare a înregistrării candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. Curtea a motivat hotărârea argumentând că discursul public constant al candidatei aduce atingere valorilor fundamentale ale Constituției României, apartenenței statului la structurile euroatlantice și ordinii democratice. Decizia a stârnit dezbateri ample în societatea civilă cu privire la limitele democrației și libertății de exprimare.[41]

Sancțiunile din partea Ucrainei

[modificare | modificare sursă]

În primăvara anului 2023, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei și serviciile de securitate ucrainene au impus sancțiuni oficiale împotriva Dianei Șoșoacă, declarând-o o amenințare la adresa securității naționale. Sancțiunile au survenit imediat după ce președinta S.O.S. România a depus în Parlamentul României un proiect de lege ce solicita anexarea teritorială de către România a unor regiuni aflate în granițele Ucrainei (inclusiv Nordul Bucovinei și Bugeacul). Șoșoacă a reacționat virulent numind Ucraina un „stat de tip fascist”.[42]

Declarații radicale și manifestări în instituții

[modificare | modificare sursă]

Partidul s-a remarcat printr-un stil politic agresiv și extrem de perturbator în incinta instituțiilor oficiale. Atât în Parlamentul României, cât și în Parlamentul European, liderii partidului au provocat suspendări de ședințe, purtând botnițe sau icoane pe post de protest, întrerupând discursuri oficiale și lansând acuzații grave de trădare națională la adresa majorităților politice guvernante.[43]

Istorie electorală

[modificare | modificare sursă]

Alegeri pentru Parlamentul European

[modificare | modificare sursă]
Alegeri Voturi % Locuri Poziție
2024 450.019 5,03%
2 / 33
 5

Alegeri locale

[modificare | modificare sursă]
Alegeri Consilieri Județeni (CJ) Primari Consilieri Locali (CL)
Voturi % Locuri Voturi % Locuri Voturi % Locuri
2024 213.270
0 / 1.338
 63.608
0 / 3.180
 69.429
94 / 39.900

Alegeri parlamentare

[modificare | modificare sursă]
Alegeri Camera Deputaților Senat Loc Statut după alegeri
Voturi % Locuri Voturi % Locuri
2024 679.967 7,36%
28 / 330
 718.409 7,76%
12 / 136
 5 Opoziție

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Iulia, Moraru (). „Alianță între partidele lui Șoșoacă, Funar și Berenghi. Își unesc forțele pentru alegerile din 2024 Evenimentul Zilei”. Evenimentul Zilei.
  2. 1 2 3 4 „Cine sunt fondatorii partidului SOS România în care s-a înscris Diana Șoșoacă. Dacopați, în căutarea piramidei energetice”. Ziare.com.
  3. 1 2 Ilie, Adrian (). „Diana Șoșoacă s-a înscris în partidul unui fabricant de gemuri și dulcețuri. Fondatorul "S.O.S. România" se teme de evrei și de reptilieni. Foto”. Fanatik.ro.
  4. ↑ Gheja, Victor (). „Sosoaca s-a inscris in al treilea partid, SOS Romania. Cine sunt fondatorii partidului infiintat in Calimanesti, judetul Valcea”. Aktual24.
  5. 1 2 3 „09:34 România are 10 partide naționaliste și eurosceptice”. . Arhivat din original la . Accesat în .
  6. ↑ „Retorica anti-Occidentală a crescut în România după izbucnirea războiului: Partidele naționaliste, ca ciupercile după ploaie”. adevarul.ro. .
  7. ↑ „Șoc pe piața politică: Miron Mitrea spune că partidul lui Șoșoacă are 5-6 la sută”. Stiri pe surse. .
  8. ↑ „Național-populismul | Revista 22”. revista22.ro. .
  9. ↑ „"Anticipate în toamnă! PSD și PNL, corigente, fără speranțe de revenire, se îndreaptă spre zid!" | Radu Tudor avertizează asupra ascensiunii partidelor extremiste”. www.antena3.ro.
  10. ↑ Mohanu, Adela (). „TRUNCHIAT | Diana Șoșoacă afirmă că decizia CEDO privind legalizarea relațiilor între persoane de același sex nu trebuie pusă în practică de România”. www.factual.ro/.
  11. ↑ „Diana Șoșoacă, președinte S.O.S. România, despre manualul OMS prin care copiii de la 0 la 4 ani vor învăța masturbarea și conceptele LGBTQ - VIDEO”. .
  12. ↑ „Câteva zeci de mii de oameni participă la marșul LGBT din București. Contramanifestația „Marșul Normalității", condusă de Diana Șoșoacă”. Digi24. .
  13. ↑ „Rusofilii din Parliament ies la rampă”. April 08, 2021. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  14. ↑ „Șoșoacă, discurs antisemit în Parlament: „Iudeo-bolșevicii au omorât peste 800.000 de români din temnițele comuniste"”. May 14,2024. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  15. ↑ V., L. (). „hai la revolutie”.
  16. ↑ Morozanu, Cristina (). https://adevarul.ro/politica/diana-sosoaca-vrea-referendum-pentru-iesirea-2371635.html. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  17. ↑ Stanoiu, Iulia (). „Rețeaua minciunilor: Influencerii de pe Facebook care ventilează conspirații, dezinformări și propagandă pro-Kremlin”.
  18. ↑ Onofrei, Nicoleta (). „Diana Șoșoacă, după ce l-a comemorat pe Corneliu Zelea Codreanu: Mi s-a făcut dosar penal, fără niciun temei. Să aprinzi o lumânare la troița unui mort este o faptă creștină / Pentru noi este erou”.
  19. ↑ Vulcan, Dora (). „Șeful mercenarilor Wagner către senatoarea Diana Șoșoacă: trebuie să strigăm, ca să fim auziți”. Europa Liberă România – via romania.europalibera.org.
  20. ↑ „Pandemic-born far-right party has rattled Romania's democratic future”. euronews. .
  21. ↑ „SOS România nu a fost acceptat în noul grup europarlamentar Europa Națiunilor Suverane”.
  22. ↑ Despa, Oana (). „Extrema-dreaptă românească: Cine sunt cei care au câștigat o treime din Parlament și și-au împărțit voturile autointitulaților suveraniști”. Europa Liberă România.
  23. 1 2 3 „Cine sunt fondatorii partidului SOS România în care s-a înscris Diana Șoșoacă. Dacopați, în căutarea piramidei energetice”. Ziare.com.
  24. ↑ „Diana Sosoaca, intr-un nou partid, dupa excluderea din AUR - S-a inscris in S.O.S. Romania”. Realitatea.NET. .
  25. 1 2 „Senatorul Diana Șoșoacă: Partidul SOS România are mult peste 5-6% cât îl prezintă sondajele; nici nu vor ști ce i-a lovit!”. .
  26. ↑ Admin, GlobalFocus (). „Resilience of the disinformation ecosystem: how pro-Russian voices adjust when banned by Facebook. Case study: Diana Sosoaca”.
  27. ↑ „Program”. Partidul S.O.S România. . Arhivat din original la . Accesat în .
  28. ↑ România, S. O. S. (). „Pentru prima data in istorie, un parlamentar a cerut RO-Exit! "De cand suntem in Uniunea Europeana! Ne-am Distrus! Nu pot să spun decât RO-Exit!" VIDEO”. Partidul S.O.S România. Arhivat din original la . Accesat în .
  29. ↑ „Diana Șoșoacă, președintele S.O.S. România: "Suntem împinși într-un război care nu ne aparține"”. .
  30. ↑ „Miron Mitrea: partidul Dianei Șoșoacă este cel mai bine plasat în rândul Opoziției, cu excepția AUR”. realitateadinpsd.net. Text " RealitateaDinPSD.NET" ignorat (ajutor)
  31. ↑ „Rezultate parțiale pentru primării: PSD – 1.566 de mandate, PNL – 1.052..”. Europa Liberă România. .
  32. ↑ Europe Elects announcement on SOS Romania, X (formerly Twitter)
  33. ↑ „Diana Șoșoacă se aliază cu Alternativa pentru Germania într-un nou grup politic european”. Stiri pe surse. . Accesat în .
  34. ↑ „Șoșoacă, respinsă de extrema dreaptă germană. AFD negociază cu mai multe partide europene formarea unui nou grup în Parlamentul European”. euronews.ro. . Accesat în .
  35. ↑ „Rezultate oficiale ALEGERI PARLAMENTARE 2024”. București FM. .
  36. ↑ Ghiurca, Narcis (). „S.O.S intră la apă. Patru deputați din partidul Dianei Șoșoacă au trecut la PSD”. Adevărul. Arhivat din original la . Accesat în .
  37. ↑ „Șoșoacă vrea ca România să invadeze Ucraina. A depus un proiect de lege pentru anexarea mai multor territoii”. www.digi24.ro. .
  38. ↑ „Acuzații homofobe în Parlament. Liderul deputaților SOS, către USR: „Primiți ordine de la minoritățile sexuale, v-ați pierdut oja"”. Digi24. .
  39. ↑ „LGBT Pride Parades Bring Rainbow Celebrations to Athens, Bucharest, Sofia” (în engleză). Balkan Insight. .
  40. ↑ „UPDATE Diana Șoșoacă continuă propaganda legionară în fața Parchetului General: "Domnul procuror, îi cam tremurau mâinile și își freca barba" / Șefa pro-rusă cu discurs antisemit a partidului extremist SOS este acuzată de 11 infracțiuni / Procurorii au cerut ridicarea imunității”. G4Media. .
  41. ↑ „CCR anulează candidatura Dianei Iovanovici-Șoșoacă la alegerile prezidențiale 2024”. Juridice.ro. .
  42. ↑ „Șoșoacă, după anunțul Ucrainei de a iniția sancțiuni împotriva sa: "Stat abuziv și fascist"”. adevarul.ro.
  43. ↑ „Romanian Constitutional Court removes far-right MEP from presidential race” (în engleză). European Interest. .

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Partidul_S.O.S._România&oldid=17965104