Particulă (gramatică)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Noțiunea de particulă este tratată în mod diferit în gramaticile a diverse limbi, ba chiar și de diversele orientări lingvistice referitoare la aceeași limbă. Ceea ce este comun în tratarea particulei, este faptul că termenul se referă la un element de limbă invariabil.

Particula ca element de cuvânt[modificare | modificare sursă]

Privitor la limba română, gramaticile tradiționale consideră particula un „segment invariabil atașat la sfârșitul unui cuvânt sau al unei forme flexionare”,[1] ori un „element lingvistic invariabil de diferite origini, cu corpul fonetic redus, atașat unui cuvânt ca întăritor al sensului acestuia”.[2] În limba română standard există două asemenea particule:

  • particula -și – la pronumele demonstrativ de identitate: același

În graiuri există și alte particule: colo-șa, ici-șa, acolo-ia

În unele gramatici tradiționale ale limbii franceze[3], sunt numite particule elementele -ci și -là adăugate la pronumele demonstrative și la substantivele determinate de adjectivele demonstrative, care marchează în principiu apropierea, respectiv depărtarea: celui-ci ’acesta’, ce garçon-là ’băiatul acela’.

Particula, cuvânt invariabil[modificare | modificare sursă]

Unii lingviști consideră particule toate cuvintele neflexibile, adică adverbele, prepozițiile, conjuncțiile și interjecțiile.[4]

În gramaticile limbii engleze[5] sunt tratate astfel:

  • articolul hotărât the
  • to folosit înaintea verbelor la infinitiv: to see ’a vedea’
  • prepoziții: I went over the hill. ’M-am dus dincolo de deal.’
  • adverbe: even the youngest of them ’chiar și cel mai tânăr dintre ei’
  • interjecții: Ah!
  • conectori între propoziții independente: Do you think I care? Well, I don't. ’Crezi că-mi pasă? Ei bine, nu.’
  • conjuncții: Since you asked, I will tell you. ’Fiindcă ai întrebat, am să-ți spun.’
  • cuvinte care întăresc interogația: You went there, no? ’Te-ai dus acolo, nu?’ Aici este înglobată și o propoziție: She doesn't really want that, does she? ’Doar nu vrea asta cu adevărat, așa-i?’

Particula în sens restrâns[modificare | modificare sursă]

Lingvistul german G. Helbig[6] distinge particule în sens larg, în care include toate părțile de vorbire neflexibile, și particule în sens restrâns, considerate ca o clasă de cuvinte aparte. Sub-clasele particulelor sunt:

  • particula de gradare: Sie hat sehr gut gespielt.[7] ’(Ea) a jucat foarte bine.’
  • particula de focalizare: Ich habe nur zwei Bonbons gegessen. ’Am mâncat doar două bomboane.’
  • particula negativă: Ich habe ihn nicht gesehen. ’Nu l-am văzut.’
  • particula de răspuns: Eben! ’Exact!’[8]
  • particula de infinitiv: Es beginnt zu schneien.[9] ’Începe să ningă.’
  • particula modală: Es ist ja nicht einfach, dieses Problem zu lösen. ’După cum știți, problema aceasta nu e ușor de rezolvat.’[10]

Această viziune despre particulă este adoptată în general de gramaticile limbii germane, dar și de cele ale altor limbi, cu diferențe în ceea ce privește clasificarea particulelor.

În legătură cu limba olandeză, particulele sunt tratate de asemenea ca o parte de vorbire aparte. Sofie Niemegeers[11] distinge:

  • particule de focalizare: Je moet maar luisteren. ’Trebuie doar să asculți.’
  • particule modale: Kom maar binnen. ’Intră, te rog.’[12]
  • particule de contrazicere: – Je hebt geen houten been. – Ik heb wel een houten been. ’– N-ai tu niciun picior de lemn. – Ba am un picior de lemn.’
  • particule contrastive: Als jij het niet weet, wie moet het dan wel weten? ’Dacă tu nu știi, atunci cine să știe?’
  • particule discursive: Wel, ik denk dat het volstaat. ’Păi eu cred că e destul.’

În gramatica limbii sârbe[13] se iau în seamă:

  • particule de precizare: Baš meni se to moralo desiti! ’Tocmai mie a trebuit să mi se întâmple!’
  • particule modale: Umalo da zaboravim pasoš. ’Era să-mi uit pașaportul.’
  • particule prezentative: Eno starica pred vratima. ’Iată bătrâna în fața porții.’
  • particule interogative: Dolaziš li sutra? ’Vii mâine?’
  • particule exclamative: Ala smo se lepo proveli! ’Ce bine am petrecut!’
  • particule afirmative: Da, doćiću. ’Da, voi veni.’
  • particule negative: Dolazi on, ali ne tako često. ’Vine el, dar nu prea des.’
  • particule restrictive: Samo ti možeš da mi pomogneš. ’Numai tu poți să mă ajuți.’
  • particule imperative: Neka dođe on! ’Să vină el!’

Se consideră tot particule și unele sintagme care constituie propoziții neanalizabile în dialoguri: Kako da ne! ’Cum să nu!’

Gramatica limbii croate[14] delimitează:

  • particule interogative: Vidiš li? ’Vezi?’
  • particule intensificatoare: Pokloni mu bar neku sitnicu. ’Dăruiește-i măcar un mărunțiș.’
  • particule de gradare: Ona je mnogo veća. ’Ea este cu mult mai mare.’
  • particule incitative: Da si smjesta došao! ’Să vii imediat!’
  • particule afirmative: Jest, javio mi je vijest. ’Da, mi-a anunțat vestea.’
  • particule negative: Ne pitaj me to! ’Nu mă întreba asta!’
  • particule prezentative: Evo čovjeka! ’Iată omul!’

Se iau în seamă și particule constituite din mai multe cuvinte, de origine verbală (čini mi se ’pare-mi-se’) sau frazeologică (Bože sačuvaj ’Doamne ferește’).[15]

Lingviștii care se ocupă de limba maghiară[16] rețin următoarele specii de particule:

  • propoziționale (sau relative, sau de focalizare[17]): Alig két percet késett. ’A întârziat abia două minute.’
  • modal-pragmatice sau de nuanțare:[17]
    • interogative: Elment-e a busz? ’A plecat autocarul?’
    • volitive: Bárcsak találkoznék Máriával! ’Numai de m-aș întâlni cu Mária!’
    • de întărire: De nem ám! ’Păi nu!’
    • de atenuare: Erről úgyszolván semmit sem tudunk. ’Despre asta nu știm practic nimic.’
    • de raportare afectivă: Persze nem vásároltál be! ’Bineînțeles, n-ai făcut cumpărăturile!’

Particula și modalizatorul[modificare | modificare sursă]

Unii lingviști includ în clasa particulelor și cuvinte neflexibile care sunt considerate de alții modalizatori. În gramaticile limbii sârbe[18] și ale limbii croate[19], particulele și cuvintele modalizatoare sunt tratate împreună, pe când în cele ale limbii germane și la unii lingviști maghiari[20] este vorba de clase separate. De exemplu, în propoziția Ich bin ja glücklicherweise nicht zu früh angekommen. ’Din fericire n-am sosit prea devreme.’, se găsește particula modală ja și modalizatorul glücklicherweise. Prima are funcția de a întări conținutul enunțului, al doilea de a exprima aprecierea pozitivă a enunțului.[21]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Avram (2001), p. 504.
  2. ^ Constantinescu-Dobridor (1980), pp. 316–317.
  3. ^ De exemplu Chevalier (1964), p. 241.
  4. ^ Cf. Grevisse (1964), p. 66: „On donne parfois à ces mots le nom générique de particules.” ’Uneori acestor cuvinte li se dă numele generic de particule.’
  5. ^ Cf. en:Grammatical particle.
  6. ^ Helbig, G. Lexikon deutscher Partikeln (Lexiconul particulelor germane), ediția a 2-a, Langenscheidt, Berlin, 1994.
  7. ^ Acest exemplu și următoarele două provin din canoonet, Die Partikeln (Particulele)
  8. ^ Exemplu din Möllering (2001).
  9. ^ Exemplu din Larousse.fr, Allemand / Français.
  10. ^ Möllering (2001).
  11. ^ The Dutch modal particles maar and wel and their English correspondences: evidence from a parallel and comparable corpus (Particulele modale olandeze maar și wel, și corespondentele lor englezești: mărturia unui corpus paralel și comparabil).
  12. ^ Aceeași particulă poate fi de un fel sau altul în contexte diferite.
  13. ^ Cf. Moldovan (1996), pp. 130-131.
  14. ^ Cf. Silić, J.; Pranjković, I., Gramatika hrvatskoga jezika za gimnazije i visoka učilišta (Gramatica limbii croate pentru licee și școli superioare), Školska knjiga, Zagreb, 2005.
  15. ^ Sesar, Dubravka, O mogućnostima kategorizacije partikula u hrvatskom jezičnom standardu (Despre posibilitățile de categorizare a particulelor din limba croată standard), în Suvremena lingvistika, nr. 34, 1992, pp. 251-262.
  16. ^ De exemplu Kugler (1998).
  17. ^ a b Termen folosit de Péteri (2001).
  18. ^ Moldovan (1996).
  19. ^ Silić (2005)
  20. ^ Kugler Nóra, Próbák és szempontok a módosítószók elhatárolásához (Teste și criterii pentru delimitarea cuvintelor modalizatoare), în Magyar Nyelvőr, nr. 2, aprilie–iunie 2001.
  21. ^ Pastré, Jean-Marc, Nouvelle grammaire de l'allemand (Noua gramatică a limbii germane), Ophrys, 2000, ISBN 2708008420, p. 278.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, Humanitas, București, 2001
  • fr Chevalier, Jean-Claude et al., Grammaire Larousse du français contemporain (Gramatica Larousse a limbii franceze contemporane), Librairie Larousse, Paris, 1964
  • Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Mic dicționar de terminologie lingvistică, Albatros, București, 1980
  • fr Grevisse, Maurice, Le bon usage. Grammaire française (Limba corectă. Gramatica limbii franceze), Éditions Duculot, S. A., Gembloux, 1964
  • hu Kugler Nóra, A partikula (Particula), în Magyar Nyelvőr, nr. 2, aprilie–iunie 1998
  • Moldovan, Valentin; Radan. N., Milja, Gramatika srpskog jezika (Morfologija). Gramatica limbii sârbe, Sedona, Timișoara, 1996
  • en Möllering, Martina Teaching german modal particles: a corpus-based approach (Predarea particulelor modale germane: o abordare pe bază de corpusuri), în Language Learning & Technology, vol. 5, nr. 3, 2001, pp. 130-151
  • hu Péteri Attila, Az árnyaló partikulák elhatárolásának problémája a magyar nyelvben (Problema delimitării particulelor de nuanțare în limba maghiară), în Magyar Nyelvőr, nr. 1, ianuarie–martie 2001
  • hr Silić, J.; Pranjković, I., Gramatika hrvatskoga jezika za gimnazije i visoka učilišta (Gramatica limbii croate pentru licee și școli superioare), Školska knjiga, Zagreb, 2005, ISBN 953-0-40014-4