Parastas

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Slujbele din Biserica Ortodoxă
Sfânta Liturghie
Slujbele zilei
Vecernia | Pavecernița | Miezonoptica
Privegherea de toată noaptea | Ceasurile | Utrenia
Alte slujbe
Imnul Acatist | Paraclisul
Sfințirea mare a apei | Litie
Botez
Hirotonirea | Slujba căsătoriei
Slujba de înmormântare | Parastasul

Un serviciu memorial (greacă: μνημόσυνον, mnemósynon, "memorial";[1] Slavonă: панvхида, panikhída, din limba greacă παννυχίς, pannychis, "veghe";[2][3] română: parastas, de la greci παράστασις, parastas[4]) este un moment liturgic solemn pentru odihna celor decedaț, oficiat în Biserica Ortodoxă și Bisericile orientale Catolice, care urmează Ritul Bizantin.

Servicii[modificare | modificare sursă]

Episcopul Laurus (Škurla) efectuarea unui parastas într-un cimitir

În Biserica greacă, diverse rugăciuni au ca scop odihna celor răposați, cei vii amintindu-și de propria lor mortalitate și concizia de această viață pământească. Pentru acest motiv, parastasele au un aer de penitență.[5] Acestea au tendința de a fi oficiate mai frecvent în timpul celor patru posturi.[note 1]

Slujba este pentru un individ, de cele mai multe ori are loc la mormântul decedatului. Dacă este o pomenire generală a celor trecuți în neființă, sau dacă mormântul individului lui nu este prin apropiere, serviciul este organizat într-o biserică.

Serviciul este compus din Psalmi, ectenii (litanii), imnuri și rugăciuni. În linii general urmează după Utrenie[note 2] și este, de fapt, un serviciu de înmormântare trunchiat. Una dintre cele mai importante parti ale serviciului este Condacul[note 3] și în final cântând „veșnica pomenire” (Slavonă: Vyechnaya Pamyat).

Serviciul memorial este cel mai frecvent oficiat la sfârșitul sfintei Liturghii; cu toate acestea, ea poate fi, de asemenea după Vecernie, Utrenie, sau ca un serviciu separat  în sine. În cazul în care serviciul este organizat separat, sunt lecturi din epistolele Pauline și Evanghelii.

Coliva[modificare | modificare sursă]

Colivă făcută din grâu și stafide, care este utilizată în mod tradițional în timpul parastaselor ortodoxe.

Pentru parastas, coliva (un aliment ritualil din grâu fiert este adesea pregătită și este plasată în fața mesei sau a icoanei lui Hristos. După aceea, este binecuvântată de preot, care stropește cu apă sfințită. [note 4] Coliva este apoi servită tuturor celor care au participat la slujbă.

Ocazii[modificare | modificare sursă]

După moartea unui creștin Ortodox, se fac  "Rugăciuni pentru Plecarea Sufletului", care se spun de către preot. După care se oficiază un memorial numit Primul parastas, după care citirea din Psaltire[note 5] începe și continuă neîntrerupt până la înmormântare.

În mod tradițional, în plus față de slujbele din ziua morții, serviciul memorial este efectuat la cererea rudelor persoanei decedate, în următoarele situații:

  • A treia zi după moarte[note 6]
  • Noua zi
  • De-a patruzecea zi
  • Trei luni
  • Șase luni
  • Prima aniversare a morții (1 an)
  • A treia aniversare - 3 ani (unele va solicita un memorial în fiecare an, la aniversarea de deces)

Litie[modificare | modificare sursă]

O formă prescurtată de la serviciu memorial este numit Litie (sau Liti sau Litia), din greacă λιτὴ τελετή, litē teletē, adică o simplă ceremonie, sau λιτὸν μνημόσυνον, liton mnēmosynon, adică un simplu mnemosynon; este alcătuită numai din încheierea parastasului. Acest lucru este adesea sărbătorită în pronaosul bisericii în timpul săptămânii obișnuite, în special în timpul Postului Mare.

În film[modificare | modificare sursă]

Filmul românesc din 2016, Sieranevada, prezintă povestea (documentar) unui parastas într-un apartament din Bucuresti.[6] În timp ce preotul trebuie să ajungă, familia discută mai multe probleme. Preotul și consilierii săi ajung în cele din urmă, ei cântă și binecuvântează casa și alimentele care vor fi distribuite după pomană. 

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Great Lent, Nativity Fast, Apostles' Fast and Dormition Fast
  2. ^ From this comes the Greek name parastas which refers to standing all night in vigil, which in the early days was what literally took place.
  3. ^ Kontakion of the Departed: "With the saints give rest, O Christ, to the soul(s) of Thy servant(s), where there is neither sickness, nor sorrow, nor sighing, but life everlasting.
  4. ^ in the Bulgarian Church it is also customary for the priest to pour wine on the koliva and on the grave
  5. ^ or the Gospels if the departed be a priest
  6. ^ In calculating the number of days, the actual day of death is counted as the first day. According to St. Macarius the Great, the reason for these days is as follows: from the third day to the ninth day after death, the departed is soul is shown the mansions of Paradise (the funeral is normally performed on the third day); from the ninth to the fortieth days, the soul is shown the torments of hell; and on the fortieth day, the soul stands before the throne of God to undergo the Particular Judgement and is assigned the place where it will await the Second Coming. For this reason, the fortieth day is considered to be the most important. In some traditions, the semi-anniversary (six months) is also commemorated.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ μνημόσυνον. Liddell, Henry George; Scott, Robert; A Greek–English Lexicon at the Perseus Project
  2. ^ παννυχίς. Liddell, Henry George; Scott, Robert; A Greek–English Lexicon at the Perseus Project
  3. ^ Cross, F. L. Cross; Livingstone, E. A., ed. (). The Oxford Dictionary of the Christian Church. Oxford University Press.  Available (limitedly) online at the Oxford Reference.
  4. ^ [1] "Parastas — Orthodox Terminology — Church of the Mother of God Joy of all the Sorrowful - Mays Landing, NJ", Retrieved 2013-06-29
  5. ^ For instance, the Panikhida does not have the chanting of "God is the Lord..." as the Moleben does; but instead uses, as at matins on Saturdays when the dead are remembered, the "Alleluia" of the Dead in place of "God is the Lord".
  6. ^ română {{{1}}} Sieranevada. Flecăreala apoteotică a poporului nostru, Andrei Crăciun, 11 September 2016, Metropolis.

Legături externe[modificare | modificare sursă]