Sari la conținut

Pădurea Bejan (sit SCI)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pădurea Bejan (sit SCI)

Situl la Cârjiți
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
PozițiaHunedoara
România
Coordonate45°51′07″N 22°53′19″E ({{PAGENAME}}) / 45.8519°N 22.8887°E45.8519; 22.8887
Suprafață98,2 ha[1]  Modificați la Wikidata
Înființaredecembrie 2007[2]  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000ROSCI0136  Modificați la Wikidata

Pădurea Bejan este o arie protejată (sit de importanță comunitară — SCI) din România întinsă pe o suprafață de 98,2 ha, integral pe uscat.

Situl se întinde pe teritoriul administrativ al municipiului Deva și pe cel al comunei Cârjiți din județul Hunedoara.[3] Centrul sitului Pădurea Bejan este situat la coordonatele 45°51′07″N 22°53′19″E / 45.851897°N 22.888722°E ({{PAGENAME}})45.851897; 22.888722.

Situl Pădurea Bejan (ROSCI0136) a fost declarat sit de importanță comunitară în decembrie 2007 pentru a proteja 4 specii de plante și 20 de specii de animale.[4][5] Situl include rezervația naturală Pădurea Bejan.

Biodiversitate

[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunea continentală din bazinul mijlociu al râului Mureș, aria protejată conține 3 habitate naturale: Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp., Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio - Carpinion) și Păduri de stejar și carpen dacice.[5]

La baza desemnării sitului se află ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[4], un amfibian protejat la nivel european prin Directiva CE 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[6] și aflat pe lista roșie a IUCN.[7]

Pe lângă amfibianul protejat aflat la baza desemnării sitului, pe teritoriul acestuia au mai fost identificate 17 specii din flora spontană și fauna sălbatică a României; astfel: căprioară (Capreolus capreolus), jderul de copac (Martes martes), iepurele de câmp (Lepus europaeus), apolonul negru (un fluture din specia Parnassius mnemosyne), șarpele orb (Anguis fragilis), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), șarpele de alun (Coronella austriaca), gușter (Lacerta viridis), vipera cu corn (Vipera ammodytes), șopârla de pădure (Lacerta praticola), șarpe inelat (Natrix natrix), brotacul verde de copac (Hyla arborea); verigariu ( Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius), albăstriță (Centaurea rocheliana), frăsinel (Dictamnus albus), cimbrișor (Thymus longicaulis) și Danthonia alpina (o plantă erbacee din familia Poaceae).[4]