Owen Young
| Owen Young | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4][5]  Stark(d), New York, SUA |
| Decedat | (87 de ani)[1][2][3][4][5] St. Augustine, Căpitănia Generală a Cubei, Imperiul Spaniol |
| Înmormântat | Van Hornesville Cemetery[*][6] |
| Căsătorit cu | Louise Powis[*] |
| Copii | Philip Young[*][7] Josephine Young Case[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Statele Unite ale Americii |
| Religie | universalism unitarian[*] |
| Ocupație | economist diplomat avocat om de afaceri politician antreprenor jurist |
| Limbi vorbite | limba engleză[3][8] |
| Activitate | |
| Alma mater | Boston University School of Law[*] St. Lawrence University[*] Universitatea din Boston |
| Partid politic | Partidul Democrat |
| Premii | Omul Anului conform revistei Time () |
Modifică date / text  | |
Owen Daniel Young (n. , Stark(d), New York, SUA – d. , St. Augustine, Căpitănia Generală a Cubei, Imperiul Spaniol) a fost un magnat, om de afaceri, avocat și diplomat american de origine germană, activ la ce-a de-a Doua Conferință a Reparațiilor din 1929, membru al Comisiei Internaționale de Reparații Germane.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Planul Young
[modificare | modificare sursă]Planul Young din 1929, numit după el, a fost una dintre cele mai importante încercări de a găsi o soluție echitabilă prin care Republica Federală Germană urma să reușească să-și plătească în mod echitabil datoriile de război de pe urma Primului Război Mondial. Cu câteva modificări propuse de delegatul englez Philip Snowden, planul a fost adoptat, așa cum fusese el conceput de Young, la 31 august, la Haga, prin intermediul celei de-a Doua Conferință a Reparațiilor.[9]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Owen D. Young, GeneaStar
- ^ a b Owen D. Young, Munzinger Personen, accesat în
- ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Owen D. Young, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b Owen D Young, Find a Grave, accesat în
- ^ Find a Grave
- ^ The Peerage
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ J. B. Duroselle, Istoria relațiilor internaționale. 1919-1947. Vol I, traducerea de A. Airinei, editura Științelor Sociale și Politice, București, 2006, p. 56.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Duroselle, J. B. Istoria relațiilor internaționale. 1919-1947. Vol I, traducerea de Airinei, A. editura Științelor Sociale și Politice, București, 2006.