Oreșnik (rachetă)
| Oreșnik Орешник | |
| Tip | Rachetă balistică cu rază intermediară de acțiune (IRBM) |
|---|---|
| Loc de origine |  Rusia
|
| Istoric operațional | |
| În uz | august 2025 – prezent |
| Folosit de |  Forțele de Rachete Strategice
|
| Războaie | Războiul Ruso-Ucrainean |
| Istoric producție | |
| Proiectant | Institutul de Tehnologie Termică din Moscova (MITT) |
| Producător | Uzina Votkinsk |
| Date generale | |
| Greutate | aprox. 36–40 tone (estimare) |
| Lungime | aprox. 12 m |
Modifică text  |
|
Oreșnik[1][2] (în rusă Орешник, cu sensul de „Alun”), conform președintelui rus Vladimir Putin, este o rachetă balistică rusească cu rază intermediară de acțiune (IRBM).
Conform datelor militare ucrainene, racheta atinge o viteză mai mare de Mach 11 (aprox. 13.500 km/h).[3] Este echipată cu o sarcină de tip MIRV (Multiple Independently targetable Reentry Vehicle), având șase focoase care se pot separa în alte submuniții,[4] caracteristică ce face interceptarea extrem de dificilă de către sistemele antiaeriene actuale.[5]
Experții militari occidentali au identificat Oreșnik ca fiind o variantă derivată din proiectul rachetei RS-26 Rubej.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Dezvoltare și intrarea în serviciu
[modificare | modificare sursă]Se consideră că Oreșnik este o evoluție a rachetei RS-26 Rubej, un proiect testat anterior dar care fusese considerat abandonat în favoarea sistemului Avangard. Analizele tehnice sugerează că Oreșnik utilizează primele două trepte de propulsie ale rachetei RS-26 (care la rândul ei derivă din RS-24 Yars), eliminând a treia treaptă pentru a o clasifica drept o rachetă cu rază intermediară, nu intercontinentală.[6]
Deși inițial experimentală la momentul primei utilizări în 2024, președintele rus Vladimir Putin a declarat la 1 august 2025 că racheta Oreșnik a intrat oficial în producție de serie și în serviciul de luptă, primele unități fiind livrate trupelor.[7] Ulterior, la sfârșitul anului 2025, au apărut informații privind desfășurarea acestor sisteme și pe teritoriul Belarusului.[8]
Utilizare operațională
[modificare | modificare sursă]La 21 noiembrie 2024, în timpul Războiului Ruso-Ucrainean, racheta Oreșnik a fost folosită pentru prima dată în luptă. Lovitura a vizat complexul industrial Pivdenmaș (Yuzhmash) din orașul ucrainean Dnipro.[9]
Pentru acest atac, racheta nu a fost echipată cu un focos nuclear și nici cu explozibili convenționali clasici, ci a folosit focoase inerte sau cinetice, scopul fiind demonstrarea capacității de penetrare a scutului antirachetă.[10] Imaginile atacului au arătat impactul multiplu al submunițiilor MIRV. Racheta a fost lansată din regiunea Astrahan, de pe poligonul Kapustin Iar.[5]
Analiștii militari au subliniat la acel moment că sistemele de apărare aeriană existente în Ucraina (precum MIM-104 Patriot) au dificultăți majore în interceptarea acestui tip de vector în faza terminală, din cauza vitezei hipersonice și a unghiului de atac aproape vertical.
Contextul Tratatului INF
[modificare | modificare sursă]Dezvoltarea și desfășurarea rachetei Oreșnik au loc în contextul prăbușirii Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare (INF). Semnat în 1987 între SUA și Uniunea Sovietică, tratatul interzicea deținerea, producerea sau testarea rachetelor lansate de la sol cu o rază de acțiune cuprinsă între 500 și 5.500 km.
SUA s-au retras din tratat în 2019, acuzând Rusia că a dezvoltat în secret racheta de croazieră 9M729 (SSC-8) care încălca prevederile acordului. Apariția rachetei Oreșnik (o rachetă balistică cu rază intermediară) confirmă capacitatea Rusiei de a produce rapid vectori care se încadrează exact în categoria interzisă anterior de tratat, semnalând o nouă cursă a înarmărilor în Europa.
Semnificație strategică
[modificare | modificare sursă]Analiștii militari consideră că utilizarea rachetei Oreșnik în noiembrie 2024 a avut mai mult un rol psihologic și politic decât unul strict militar.
- **Mesaj de descurajare:** Lansarea a avut loc la scurt timp după ce SUA și Marea Britanie au permis Ucrainei să utilizeze rachete ATACMS și Storm Shadow împotriva țintelor de pe teritoriul rus. Oreșnik a fost un avertisment că Rusia poate lovi orice capitală europeană cu o armă care este aproape imposibil de interceptat.
- **Separarea capacităților:** Oreșnik permite Rusiei să amenințe cu lovituri strategice fără a recurge imediat la arsenalul nuclear. Totuși, utilizarea unei rachete cu capacitate duală (nucleară/convențională) crește riscul de calcul greșit, deoarece radarele de avertizare timpurie ale NATO ar putea interpreta lansarea ca fiind începutul unui atac nuclear.
- **Eficiență cost-beneficiu:** Experții notează că utilizarea unei rachete balistice cu rază intermediară (IRBM) pentru a livra explozibili convenționali este extrem de ineficientă din punct de vedere economic, racheta fiind mult mai scumpă decât țintele distruse. Acest lucru sugerează că arma este rezervată pentru ținte de valoare extrem de ridicată sau pentru efecte demonstrative.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- RS-26 Rubej
- RS-24 Yars
- Avangard (vehicul hipersonic)
- Atacul cu rachete asupra orașului Dnipro la 21 noiembrie 2024
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Faulconbridge, Guy (). „Putin says Russia fired High-hypersonic ballistic missile at Ukraine in warning to the West”. Reuters. Accesat în .
- ^ „Oreșnik, noua armă a Rusiei. Ce date sunt cunoscute despre racheta care poate lovi oriunde în Europa”. Digi24. . Accesat în .
- ^ „Russian missile reached speed of more than 8,000 miles per hour, Ukraine says”. Reuters. . Accesat în .
- ^ „Putin touts Russia's new missile and delivers a menacing warning to NATO”. Associated Press. . Accesat în .
- ^ a b Santora, Marc (). „With Use of New Missile, Russia Sends a Threatening Message to the West”. The New York Times. Accesat în .
- ^ Dr. Jeffrey Lewis (). „Analiză Oreșnik vs RS-26”. Accesat în .
- ^ Press, Associated (). „Putin spune că racheta hipersonică a Rusiei a intrat în serviciu și va fi desfășurată în Belarus”. CNN. Accesat în .
- ^ Newdick, Thomas (). „Russia Claims Oreshnik Ballistic Missile Now On "Combat Duty" In Belarus”. The War Zone. Accesat în .
- ^ „Russia Fired ICBM for First Time in War, Ukraine's Military Claims”. The Moscow Times(d). . Accesat în .
- ^ „De ce ar fi lansat Putin o rachetă goală la Dnipro. „Oreșnik" nu a provocat explozii sau distrugeri la sol”. adevarul.ro. . Accesat în .