Operațiunea San Gennaro

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Operațiunea San Gennaro
Operazione San Gennaro

Afișul românesc al filmului
Titlu originalOperazione San Gennaro
Genfilm de comedie
film de crime
RegizorDino Risi
ScenaristEnnio De Concini
Dino Risi
Adriano Baracco
Nino Manfredi
Bazat peun subiect de Ennio De Concini și Dino Risi
StudioUltra Film - Roma
Lyre - Paris
Roxy Film - München
Director de imagineAldo Tonti
MontajFranco Fraticelli
MuzicaArmando Trovajoli
CostumeMaurizio Chiari[*][[Maurizio Chiari (Italian costume designer and scenographer)|​]]  Modificați la Wikidata
DistribuțieNino Manfredi
Senta Berger
Harry Guardino
Mario Adorf
Premiera25 noiembrie 1966
Durata98 minute
film color
ȚaraItalia Italia
Franţa Franța
RFG RFG
Locul acțiuniiNapoli  Modificați la Wikidata
Limba originală italiană
Disponibil în românăsubtitrat
Urmat deOperațiunea San Pietro (1967)
Prezență online
Nino Manfredi și Totò într-o scenă din film

Operațiunea San Gennaro (titlul original: în italiană Operazione San Gennaro) este un film de comedie italian, realizat în 1966 de regizorul Dino Risi, un subiect de Ennio De Concini și Dino Risi, protagoniști fiind actorii Nino Manfredi, Senta Berger, Harry Guardino și Mario Adorf.

Rezumat[modificare | modificare sursă]

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Deghizată în călugăriță, americanca Maggie reușește să introducă în țară unelte speciale la controlul aeroportului din Napoli. Complice ei Jack o așteaptă la sosire și împreună îl vizitezi pe influentul naș Don Vincenzo în celula sa confortabilă a închisorii, unde gardienii îi stau la dispoziție. Pentru lovitura pe care vor să o dea, Don Vincenzo îi pune în legătură cu „Dudù”, un mic șef care în cartier este foarte popular. Americanii nu i-au dezvăluit încă lui Dudù că obiectele care urmează să fie furate sunt bijuteriile depozitate în catacombele din San Gennaro, estimate la 300 de milioane. În timpul paradei religioase, ei decorează figurina lui Iisus, care este venerat ca San Gennaro (Sfântul Mucenic Ianuarie) de către credincioși.

Dudù formează o echipă, împotriva căreia membrul indisciplinat Jack nutrește suspiciuni serioase. La prima încercare de a duce la îndeplinire planul, Dudù face o oprire pentru a participa pentru scurt timp la o nuntă. Când restul găștii se alătură petrecerii la care este prezent Don Vincenzo, ei rămân să petreacă toată noaptea. În seara următoare, Maggie iese cu Dudù și încearcă fără succes să-l seducă. Jack îi dezvăluie lui Dudù care este țelul spargerii. Dudù are mustrări de conștiință pentru că a fost crescut ca orfan de Biserica San Gennaro. Îi cere permisiunea de a acționa lui Don Vincenzo, care aprobă lovitura, cu condiția ca San Gennaro să dea un semn de aprobare. În biserică, Dudù se roagă cerând statuii lui Iisus aprobarea și deoarece razele soarelui încep să strălucească în cameră, Dudù o interpretează drept aprobare.

Gașca plănuiește a doua încercare seara, când tot orașul stă în fața televizorului și se uita la festivalul șlagărelor napolitane. Folosind un tăietor cu laser pentru uși din oțel și explozibil, ei înaintează învingând câteva dificultăți, spre altar. Înainte de a începe retragerea cu prada, Maggie manipulează cablurile de pornire ale mașinii lui Dudù, astfel încât ea și Jack să poată pleca singuri. În curând îl lichidează și pe Jack, pentru a nu fi nevoită să împartă prada. A doua zi, Dudù află că Maggie așteaptă un zbor care va decola în 15 minute. Prin oameni de legătură din aeroport, rezolvă întârzierea plecării avionului și reușește să ia bijuteriile cu el. Dar mama lui Dudù a vorbit cu episcopul, astfel biserica ia prada iar el este celebrat în oraș ca eroul care a salvat lucrurile sfinte.

Distribuție[modificare | modificare sursă]

Melodii din film[modificare | modificare sursă]

Filmul are inserate în coloana sonoră următoarele melodii:[1]

  • Ma Pecché interpretată de Iva Zanicchi, publicată pe discul Ri-Fi de Edizione A.B.C.
  • Nuvole (Porcaro-Cimmino-Spizzica) interpretată de Mario Abbate
  • Sole é Vierno interpretată de Sergio Bruni (mulțumită permisiunii Voce del Padrone, Columbia, Marconiphone S.p.A.), publicată de Campi Editore
  • Ce vó tiempo interpretată de Peppino Di Capri
  • Maie pé Mme! interpretată de Maria Paris
  • À Pizza interpretată de Giorgio Gaber, publicată pe discul Ri-Fi de Edizione Cicogna
  • Take a Look interpretată de I Rokers, publicată pe discul A.R.C. de R.C.A.
  • The Wind Will Carry Them By interpretată de I Rokers, publicată pe discul A.R.C. de R.C.A.
  • Notte di Ferragosto interpretată de Gianni Morandi, publicată de R.C.A. Italiana
  • Ó Paese dó Sole interpretată de Dino Giaca (ca Dino Giacca), publicată pe discul V.I.K. de Edizione Santa Lucia

Aprecieri[modificare | modificare sursă]

„Divertisment inteligent și dinamic, plin de ironie, cavalerism și bonomie, iluminat de prezența lui Manfredi și Toto.”
— Tudor Caranfil, Dicționar universal de lungmetraje cinematografice[2]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Soundtrack Credits la IMDb
  2. ^ Caranfil, Tudor, Dicționar universal de lungmetraje cinematografice, Litera internațional, p. 660 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Caranfil, Tudor, Dicționar universal de lungmetraje cinematografice (filme de ficțiune), Ed. a 3-a revizuită, București, 2008: Litera internațional, p. 1106, ISBN 978-973-675-416-6 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]