Operațiunea Paperclip

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Operaţiunea Paperclip)
Membrii ai grupului Wernher Von Braun la Fort Bliss, S.U.A.

Operațiunea Paperclip (engleză Operation Paperclip; agrafă de birou) a fost un program al Office of Strategic Services (OSS) (Biroul de Servicii Strategice), autorizat în septembrie 1946 de președintele Harry Truman, folosit pentru a recruta oameni de știință din Germania nazistă pentru a lucra în Statele Unite în urma celui de al Doilea Război Mondial (1939 -45). Aceștia au primit cetățenia americană sub alte identități.
Mai mult de 1500 de savanți, ingineri și tehnicieni au ajuns să lucreze pentru S.U.A, după cel de-al doilea Război Mondial. Programul a fost executat de către Joint Intelligence Objectives Agency (JIOA) și în contextul viitorului Război Rece sovieto-american (1945 - 1991). Majoritatea au fost implicați la fabricarea rachetelor Aggregat, V-1 și V-2 la uzinele din Peenemünde, grup cunoscut sub numele de Wernher Von Braun Group.
Unicul scop al Operațiunii Paperclip a fost de a împiedica să ajungă cunoștințele științifice germane la URSS[1] și Regatul Unit[2] și, totodată, de a opri Germania post-belică să dezvolte din nou cercetările militare. După capturarea majorității savanților germani, americanii i-au transferat temporar împreună cu familiile, în Landshut, din Bavaria.
Începând cu luna iulie 1945, au fost transferați în S.U.A., unde inițial au fost reținuți pentru interogatorii într-o închisoare secretă din Fort Hunt,Virginia.
În anul 1947, forțele americane dețineau un număr de aproximativ 1 500 cercetători germani, alături de 3.700 rude și membri ai familiilor acestora.

La începutul anului 1950, statutul juridic al acestora a fost definitivat atunci când le-au fost eliberate vize, la consulatul american din Ciudad Juarez, Mexic, după care au intrat legal pe teritoriul S.U.A.

În anul 1955, alți 94 de savanți germani (printre care Fridtjof Speer, Walter Dörnberger, Hermann Oberth, Jesco von Puttkamer, Guenter Wendt), au ajuns în Statele Unite, ridicând numărul acestora la circa 1 600. Mulți dintre ei au impulsionat decisiv domenii importante ale științei și cercetării din S.U.A. cum ar fi cercetarea aeronautică și aerospațială, domeniul electronicii și al medicinei, sau al serviciile secrete.

Oficial, Proiectul Paperclip s-a încheiat în anul 1957.[3]

Lista Osenberg[modificare | modificare sursă]

După intrarea S.U.A. în al doilea război mondial, situația strategică a Germaniei s-a schimbat. La începutul anului 1943, guvernul german a lansat o acțiune de revizuire a mai multor oameni de știință, ingineri și tehnicieni pentru a începe dezvoltarea de noi arme și tehnici de luptă. Aceștia urmau să fie evaluați politic și ideologic.

Misiunea de a întocmi o listă cu aceștia, a revenit lui Werner Osenberg, un cercetător militar la Universitatea din Hanovra, care a condus Wehrforschungsgemeinschaft (Asociația pentru Cercetare militară). Astfel a apărut așa numita „lista lui Osenberg”, un document păstrat secret pentru mai mulți ani.

În luna mai 1945, un spion polonez a găsit fragmente din lista lui Osenberg ascunse într-o toaletă dintr-o clădire a Universității din Bonn. Lista a ajuns la serviciul secret MI6, care au trimis-o omologilor americani. Robert B. Staver, șeful Direcției de Studii și Cercetări asupra Aparatelor de Propulsie cu Reacție din cadrul Armatei Americane, a folosit această listă pentru a organiza un prim lot de oameni de știință germani care aveau să fie capturați și interogați.

Grupul Von Braun în 1959

Grupurile de oameni de știință[modificare | modificare sursă]

Operațiuni similare[modificare | modificare sursă]

Proiectul Ratlines[modificare | modificare sursă]

Operațiune secretă, asemănătoare proiectului Paperclip, a fost proiectul Ratlines, prin care ofițeri superiori ai SS și Gestapo, au reușit să ajungă în diferite țări din America Latină, în special în Argentina, Paraguay, Brazilia, și Chile, de asemenea, în Orientul Mijlociu, în Egipt.

Proiectul Safehaven[modificare | modificare sursă]

O altă operațiune specializată, care avea ca scop identificarea savanților capturați de sovietici, precum și a celor care reușiseră să fugă în Africa, Spania sau America de Sud.

Operațiunea Osoaviakhim[modificare | modificare sursă]

Echivalentul sovietic al operațiunii Paperclip.

Operațiunea Backfire[modificare | modificare sursă]

Operațiunea Lusty[modificare | modificare sursă]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Records of the Secretary of Defense (RG 330) (în engleză), National Archives,  
  2. ^ The Secret War, 1978, Brian Johnson, p184
  3. ^ Operațiunea Paperclip, sau cum au „furat” americanii savanții naziștilordescopera.ro, Nicu Pârlog, 03.06.2014
  4. ^ „Objective List of German and Austrian Scientists. (1,600 "Scientists") Joint Intelligence Objectives Agency. 2 January 1947” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Annie Jacobsen: Operațiunea Paperclip: Programul secret al agențiilor de informații care au adus oamenii de știință naziști în America, 2014, New York, Little, Brown and Company. ISBN 9780316221047.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Operațiunea Paperclip