Oliva (Valencia)

Oliva
—  municipiu și comună în Comunitatea Valenciană[*]​  —
Drapel Stemă Logo
Oliva (Spania) Poziția geografică în Spania
Coordonate: 38°55′10″N 0°07′16″W ({{PAGENAME}})38.919444444444; -0.12111111111111
Țară	Spania
Comunitate autonomă	Comunitatea Valenciană
Provincie	Provincia Valencia
Comarcă[*]​	la Safor[*][[la Safor (comarque of the Valencian Community, Spain)|​]]
Reședință	Oliva[*]​
Guvernare
- alcalde de Oliva[*][[alcalde de Oliva (political position in Spain)|​]]	David González Martínez[*]​ (Compromís[*][[Compromís (left-wing electoral coalition (or political party) in Valencia, Spain)|​]], 13 iulie 2012)
Suprafață
- Total	59,93 km²
Altitudine	25 m.d.m.
Populație
- Total	26,813 locuitori
Cod poștal	46780
Localități înfrățite
- Herbolzheim	Germania
- Sisteron	Franța
Prezență online
Site web oficial GeoNames OpenStreetMap relation ID
Poziția localității Oliva Poziția localității Oliva

Oliva este un municipiu din Comunitatea Valenciană, Spania . Este situată în Sud-Estul provinciei Valencia, în regiunea Safor, la granița cu provincia Alicante . Are 26,813 locuitori (INE 2025).

Toponim

Numele provine din limba arabă اوربة (Awraba) şi are o posibilă origine preromană. Mai târziu s-a numit Awriba sau Awruba, iar în limba valenciană au alternat termenii Oriva şi Oliva până în secolul al XVI-lea, rămânând cel din urmă.

Geografie

Datorită reliefului geografic, se poate împărţi în trei zone. Muntele este în întregime de origine cretacică și este modelat de mai multe cute cu orientate SV-NE, şi se extind munţii Gallinera și Mustalla. În Gallinera se găsesc cele mai înalte altitudini: Puig del Frare (464 m, cea mai mare altitudine a zonei) și Covatelles (365 m).

Zona centrală, cea dintre munte şi coastă, este formată dintr-o câmpie cuaternară şi este rezultatul sedimentării cu materiale erodate şi aduse de apă; majoritatea depunerilor, mai ales cele care sunt acum ocupate de livezi, aparţin Pleistocenului. În zonele mlăştinoase, materialele sunt mai recente, aparţinând Holocenului.

Cea de-a treia zonă este încă în faza de uscare şi este ocupată de zone umede şi bogate în floră şi faună.

Coasta, care se întinde pe 8,8 km, este joasă şi nisipoasă, cu plaje care au nisipul fin pe toată lungimea sa, mai puţin în extrema meridională, unde începe provincia Alicante. O parte din suprafaţa sa municipială este integrată în Parcul Natural Marjal de Pego-Oliva.

Hidrografie

Nu are cursuri de apă mari: râul Gallinera, care înainte nu ajungea până la mare, acum este canalizat până acolo; râul Bullent, cunoscut și sub numele de râul Revolta, servește drept limită naturală cu oraşul Pego și, după apele râului Racons, devine râul Molinell, care desparte municipiile Oliva și Denia înainte de a se vărsa în Marea Mediterană. Printre stâncile sale se mai află şi Carritxar, Benirrama și Elca; printre cele 42 de izvoare ale sale; unele sunt canalizate din cauza urbanizării, altele transformate pentru irigații, iar printre altele, care aproape că au dispărut în timp, se evidenţiază Sant Antoni, Font de Maria Rosa, Font del Rubiol, Puça, del Garrofer și de L'Om.

Marea Mediterană și plaja din Oliva

Climă

Clima este subtropical-mediteraneană (clasificarea climatică Köppen: CSa), cu mai bine de 230 de zile în care temperaturile maxime sunt peste 20°C. Iernile sunt blânde, iar verile sunt călduroase. Temperaturile maxime în timpul iernii variază între 16 și 21°C, în timp ce maximele din timpul verii variază între 29 și 33°C. Ocazional, din cauza valurilor de frig, temperaturile pot scădea sub 5°C. Atât înghețul, cât și zăpada sunt fenomene aproape imposibile în orașul Oliva. Temperaturile peste 35°C pe perioada verii sunt foarte frecvente. În timpul valurilor de căldură (care au loc cel puțin o dată pe an), temperaturile maxime ajung până la 39°C sau chiar mai mult, pot depăși 41°C în timpul unui val de căldură intensă.

Precipitaţiile variază, între 500-800 mm anual, şi au o medie de 753 mm (conform AEMET^⁠(d)). Aceste cifre variază în funcţie de ciclul sec sau umed, iar toamna este perioada cea mai ploioasă datorită vânturilor calde şi seci şi ale celor răcoroase şi seci, care favorizează furtunile trecătoare sau nu în jurul mării Alborán şi verile mai seci. Oliva are multe ore cu soare anual, cu un cer lipsit de ploaie mai mult de 300 de zile pe an. Aceasta se găseşte într-o zonă prielnică ploilor torenţiale, care sunt cauzate de perturbările atmosferice care aduc precipitaţii foarte intense. La data de 3 noiembrie 1987, a fost bătut recordul naţional de precipitaţii maxime în 24 de ore, când au fost 817 mm.

Marea Mediterană la plaja Oliva

Istorie

Cele mai vechi indicii de așezare umană descoperite în Oliva datează din Paleoliticul Mijlociu și provin din Cova Foradada. Acolo au fost găsite, de asemenea, materiale din Paleoliticul Superior și din epoca bronzului. În Collado au fost găsite și urme din paleolitic și mezolitic. În epoca bronzului au apărut așezări precum Almuixich și Pic dels Corbs. Se deosebeşte așezarea Castellar, care datează din perioada iberică. De asemenea, au fost descoperite un număr semnificativ de rămășițe și inscripții romane .

Strada Hoz

Originile aşezării Oliva sunt cu siguranţă dinaintea cuceririi musulmane a Peninsulei Iberice, fiind legate de Awraba menționată de Ibn al-Abbar . Potrivit acestuia, era un loc din apropierea Deniei, dependent de conducătorul acesteia. La mijlocul secolului XVIII, Iacob I a cucerit aşezarea, respectând populația musulmană și oferind stăpânirea familiei Carròs, al cărei centru de puterii se afla în castelul vecin, Rebollet . Ulterior, a fost cumpărat de familia Centelles, care l-a separat de Rebollet și a obținut titlul de comite de la Alfonso cel Magnanim, în 1449, care i-a fost acordat lui Francesc Gilabert de Centelles. Acest comitat includea Pego, Murla, Fuente Encarroz, Potríes, Hixber, Alquería Nueva și Rafelcofer. Serafín de Centelles l-a fortificat la mijlocul secolului al XV-lea și nepotul său, Francisco, a extins fortificația prin construirea palatului contelui, așa cum arată piatra funerară păstrată acolo:

„Munivit muris quondam Seraphinus Olivam,
Franciscus muros muniit arce nepos
muris ille quidem speciosam faecit, at iste
formidandam hosti rediit ac stabilem.
A coementis erectae turres et moenia.
Anno Christi MDXV.”

Traducerea acesteia este: A fortificat cu ziduri în alte vremuri Serafín de Oliva, Iar nepotul său Francisco a fortificat zidurile cu o fortăreaţă; cine a fortificat cu ziduri a făcut-o frumoasă; dar acesta l-a ajutat pe duşman şi l-a asigurat. Turnurile şi zidurile au fost ridicate din fundaţii în anul 1545 după Hristos.

Când expulzarea musulmanilor convertiţi la creştinism din 1609 a lăsat câmpurile și orașele valenciene goale, Oliva a trecut prin vremuri dificile, deși nu a fost una dintre aşezările cele mai afectate. O urmaşă de-a lui Francesc Gilabert de Centelles, Magdalena, s-a căsătorit cu cel care avea să devină, mai târziu, duce de Gandía, Carlos de Borja. Această căsătorie a dus la formarea unei singure seniorii, extinse și bogate, ale cărei titluri aveau să treacă în cele din urmă la Casa de Benavente și, în final, la Casa de Osuna, în 1777.

Carta populaţiei Oliva (1625)

În secolul XVIII, când a dispărut Regatul Valenciei, a început perioada de recuperare nu doar economică, ci şi culturală. Când a avut loc divizia provincială din 1822, a fost anexată provinciei Játiva, iar când a avut loc divizia din 1833 aceasta a fost anexată provinciei Alicante, trecând definitiv provinciei Valencia în 1847.

Demografie

Oliva (Valencia) are o populaţie de 26,813 locuitori (INE 2025).

Patrimoniu

Patrimoniul religios

Biserica Santa María la Mayor

• Biserica Santa María la Mayor (Església de Santa Maria la Major): este vorba despre un templu de mari dimensiuni care are trei naosuri în stilul neoclasic. A fost construită pe toată perioada secolului al XVIII-lea (inaugurată oficial în 1787) pentru a înlocui templul anterior, care a fost biserică din anul 1244, din care au rămas o capelă în stil gotic restaurată şi arcada unei porţi în stil gotic-mudéjar (un stil artistic spaniol din secolele XII-XVI). Este construită pe o zonă foarte denivelată, ce a permis deschizătura unei mare cripte care ocupă majoritatea din zona templului.
• Biserica Sfântul Rochus (Església de Sant Roc): datează din secolul XIX şi a fost construită pe un templu, o veche moschee transformată în biserică în 1526 şi extinsă între anii 1582 şi 1591. O parte din biserică a fost pictată în frescă de Antonio Cortina Farinós^⁠(d).
• Biserica Sfântul Francisc de Assisi (Església de Sant Francesc d’Assís): Este situată lângă şoseaua principală N-332. Construită în 1954, aici se cinsteşte imaginea patronului Olivei, Sfântului Francisc de Assisi şi acesta se sărbătoreşte la data de 4 octombrie.
• Capela Fecioarei Rebollet^⁠(d) (Capella de la Mare de Déu del Rebollet): este situată între ansamblul de mănăstiri şi Comunitatea Surorilor Carmelita şi datează din secolul XVII. Aici se cinsteşte imaginea transferată de la Castelul Rebollet, din secolul XVIII, care constituie una dintre cele mai vechi reprezentări mariane de pe teritoriul Valenciei.
• Schitul Sfântul Vicente (Ermita de Sant Vicent): s-a inaugurat în 1726 şi a fost construită pe un vechi portal al zidului de incintă.
• Schitul Sfântul Anton (Ermita de Sant Antoni): datează din secolul XVIII.

Patrimoniul militar și civil

Friza și tavanul Palatului Contelui, acum dispărut; gravură din 1889

• Sala de latină : cunoscută și sub numele de Sala de gramatică, construită cu sprijinul lui Gregorio Mayans în secolul al XVIII-lea și care astăzi este folosită drept sală de lectură.
• Palatul Centelles: nu au mai rămas decât un turn și fragmente de ziduri. A fost o clădire în stil gotic-renascentist care, construită în secolele XV și XVI, domina orașul și servea drept fortăreață și loc de supraveghere. Casa Osuna l-a vândut la mijlocul secolului al XIX-lea la un preţ de 30,000 de reale(monedă), pe care le-a folosit pentru a îmbunătăți biserica Santa María. Actuala stradă Palau a trecut prin mijlocul clădirii, traversând curtea mănăstirii, pentru care a fost demolată scara principală. La începutul secolului XX încă se păstrau tavane decorate, ornamente filigranate și plăci de pavaj. Ieşea în evidenţă o friză care, cu fondul albastru, prezenta numeroase figuri în alb şi negru ce reprezentau o armată în marș. A fost demolată cu totul pentru a construi locuințe, iar cele mai remarcabile piese ale sale au fost mutate în Danemarca și în diverse muzee.
• Castelul Castellar
• Castelul Santa Ana (Oliva)
• Turnul Oliva

Cultură

Muzee

• Muzeul Arheologic (Museu Arqueològic): Colecțiile sale acoperă, în mare, istoria orașului Oliva și a regiunii, de la preistorie până la Evul Mediu. Se evidenţiază colecția de fosile, artefacte paleolitice și neolitice, colecția de ceramică islamică, precum și ceramica de lustru metalic din secolul al XV-lea; bolurile albastre și gresiile din secolul XVII. De asemenea, trebuie menționat şi că muzeul are o sală monografică dedicată Palatului Central Oliva.
• Muzeul Ilustraţiei (Museu de la Il·lustració): se poate vedea cum arăta un conac din secolul XVIII.
• Muzeul Etnologic (Museu Etnològic): Muzeul îşi are sediul într-un conac din secolul al XVI-lea, situat în inima centrului medieval, pe strada Tamarit. Găzduiește o expoziție permanentă, dedicată prezentării de diferite moduri de viață și sectoare economice care, în trecut, caracterizau orașul, prin plantațiile de orez, producția uleiului de măsline, podgoriile, culturile de cereale sau producția de mătase și livezile de portocali. Vizitatorii pot explora, de asemenea, o reproducere a unei camere de epocă, a unui grajd și a altor elemente diverse ale vieții de zi cu zi de demult.

Festivităţi

Filà Marraqueix în timpul paradei musulmanilor și creștinilor din Oliva în 2016

• Festivităţile principale: pe 4 octombrie se sărbătoreşte Sfântul Francisc de Assisi, iar pe 8 septembrie Fecioara Rebollet. Ambii sfinți sunt patroni ai orașului.
• Fallas: Festivitate specifică Valenciei, unde mari sculpturi, numite „fallas”, create și apoi arse. Introdusă aici în 1981, dar aceasta se celebrează încă din 1956.
• Parada musulmanilor și a creștinilor: Au început în Oliva în 1921, și au sărbătorit 100 de ani de practică în 2021, după ce a fost declarat un Festival de Interes Turistic Regional în 2009. Încep în a treia zi de joi din luna iulie și se termină duminica următoare.
• Săptămâna Mare: o săptămână plină de procesiuni religioase.

Referințe

[[Categorie:Pagini cu note pe 2

coloane]]

Linkuri externe

• Ayuntamiento de Oliva
• Oliva en el Registro de Entidades Locales de la Generalidad Valenciana
• Format:FVMP