Olga Porumbaru
| Olga Porumbaru | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1]  București, România |
| Decedată | (91 de ani) Rockland(d), New York, SUA |
| Căsătorită cu | Constantin Baraschi |
| Cetățenie |  România.svg){kind=small} Statele Unite ale Americii |
| Ocupație | artist vizual[*] actriță sculptoriță |
| Limbi vorbite | română engleză |
Modifică date / text  | |
Olga Porumbaru (n. 21 martie 1919, București – d. 23 decembrie 2010, Rockland, New York, Statele Unite ale Americii) a fost o actriță și artist plastic de origine română care a trăit în Statele Unite.[2]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Olga Porumbaru a fost strănepoată a generalului Magheru și nepoată a geologului Radu Porumbaru, primul român care a cucerit vârful Mont Blanc în 1877. A fost prima soție a sculptorului Constantin Baraschi.[3]
Educație
[modificare | modificare sursă]A absolvit școala de balet a Floriei Capsali, apoi Academia de Belle Arte de la București, unde i-a avut profesori pe Francisc Șirato, Camil Ressu, Jean Steriadi, Cornel Medrea și Constantin Baraschi. A urmat în paralel cursuri de filosofie la Universitatea din București, apoi specializare la Universitatea Rudolf Steiner din New York.
Activitate
[modificare | modificare sursă]În 1939 a jucat în melodrama Se aprind făcliile, în regia lui Ion Șahighian, alături de actorii George Vraca și Costache Antoniu.[4][5]
A plecat din România în 1969, la New York, apoi din 1996, la Rockland. A făcut sculptură (mai ales în România, pentru amenajarea reședințelor președintelui țării și sediului guvernului, a unor hoteluri de pe litoral)[6], pictură, tapiserie, vitralii, ceramică, decorație interioară, mai ales la New York unde, împreună cu fiul, Anton Barasehi, a înființat Enviromental Art prin care s-au amenajat sute de hectare în Las Palmas del Mar și Puerto Rico.
A realizat în Emiratele Arabe Unite (Kuweit) timp de 9 ani, toată arhitectura de interior a noilor clădiri (palate, complexe comerciale), Ambasada Kuweitului în Indonezia, aceea care a inspirat și arhitectura Palatului Parlamentului din București.
Distincții
[modificare | modificare sursă]A fost membru de onoare al Academiei Româno-Americane.[7]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Emmanuel Bénézit; Edmond-Henri Zeiger-Viallet; Jacques Busse (). Olga Porumbaru (în engleză). Benezit Dictionary of Artists[*]. ISBN 978-0-19-977378-7. OCLC 662407525. OL 33251159M. Wikidata Q24255573.
- ↑ „Dicționarul sculptorilor din România, secolele XIX–XX, vol. II, lit. H – Z” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ↑ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 366.
- ↑ „Sculptura”. www.sculpture.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ SA, Imedia Plus Group. „Filme cu Olga Porumbaru - CineMagia.ro”. Cinemagia.
- ↑ „Micile plăceri și marile case ale dictatorilor moderni – Ceaușescu vs Ianukovici”. Contributors.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Ecaterina Taralunga. „Enciclopedia identitatii romanesti. Personalitati” – via Internet Archive.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești, Editura Litera, București, 2011
