Oberost-Mark

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Oberost-Mark
Bancnotă cu valoarea nominală de 1 marcă (aprilie 1918), revers
Bancnotă cu valoarea nominală de 1 marcă (aprilie 1918), avers Bancnotă cu valoarea nominală de 1 marcă (aprilie 1918), revers
Țări utilizatoare
Inflație %
Subunități
1/100 Pfennig  (germană)
fenig, fenigów  (poloneză)
feniņš  (letonă)
Simbol
Bancnote ½, 1, 2, 5, 20, 50, 100, 1000 ℳ
Bancă centrală Darlehnskasse Ost, Kowno
Această cutie prezintă ultimul statut al acestei monede înainte de a ieși din circulație.
Cursul de schimb față de RONfață de MDL
Teritoriul ocupat de germani, Das Land Ober Ost, unde circula Oberost-Mark)

Oberost-Mark a fost o monedă ce a circulat în perioada 1918-1922 în teritoriile estice Baltikum, Memel și Lituania, care se aflau sub ocupație germană. Ea a constat din bani de hârtie emiși de Darlehnskassen Ost din Kovno, de valori identice cu marca de hârtie germană (Papiermark).

Introducerea și circulația monedei[modificare | modificare sursă]

După victoriile în Bătălia de la Tannenberg, în Prima bătălie de pe Lacurile Mazuriene și în Bătălia de iarnă de pe Lacurile Mazuriene din anii 1914-1915, Imperiul German a înlăturat pericolul unui atac rus asupra Prusiei Răsăritene și a ocupat, în același timp, zone semnificative ale statelor baltice (ce fuseseră ocupate anterior de ruși). Acele regiuni au fost denumite Ober Ost și administrate începând din noiembrie 1915 de către Comandamentul General Estic (în germană Oberbefehlshaber Ost).

Introducerea monedei[modificare | modificare sursă]

În regiunea Ober Ost a fost introdusă o monedă separată denumită Ost-Mark sau Oberost-Mark, care a circulat în paralel cu rubla rusească și cu ost-rubla (care a supraviețuit la sfârșitul războiului),[1] care au fost timbrate și folosite acolo la un curs de 2 Ostmark = 1 Ostruble.[2]

În acest scop, Darlehenskasse Ost din Kowno (Kaunas) a emis la 4 aprilie 1918 o serie de bancnote cu valori nominale de ½ marcă, 1 marcă, 2 mărci, 5 mărci, 20 de mărci, 50 de mărci, 100 de mărci și 1000 de mărci. Pe reversul bancnotelor se aflau avertismente împotriva falsificării monedei, scrise în limbile germană, letonă și lituaniană. Valoarea unei Oberost-Mark era egală cu cea a unei mărci de hârtie germane (Papiermark).

Circulația monedei după război[modificare | modificare sursă]

Oberost-Mark era legată de marca germană și s-a bucurat, prin urmare, de un nivel ridicat de acceptare în rândul populației. După sfârșitul războiului, nou-creatul stat Lituania a preluat Oberost-Mark ca monedă. Chiar și în teritoriul Memel această monedă a fost folosită alături de moneda de necesitate (notgeld) emisă de Camera de Comerț din Memel. Hiperinflația ce a afectat marca germană a făcut ca Oberost Mark să-și piardă o mare parte din valoare. Astfel, ca urmare a reducerii valorii monedei Oberost-Mark, Republica Lituania a introdus în iunie 1922 propria sa monedă națională, litas-ul lituanian, iar puterea circulatorie a ostmărcii și ostrublei a încetat la 1 octombrie 1922. Noua monedă lituaniană a fost introdusă cu rata de schimb de 10 litas = 1 dolar SUA.

În 1923 teritoriul Memel a fost ocupat de Lituania. Prin urmare, aici a fost introdus la 1 iunie 1923 litas-ul lituanian.

Bancnote[modificare | modificare sursă]

Emisiunea din 4 aprilie 1918
Imagine Valoare nominală Dimensiuni (mm) Culoare principală Descriere Data
emiterii
Avers Revers Avers Revers Filigran
1/2 marcă
necunoscute
necunoscută
necunoscută
necunoscută
necunoscut
4 aprilie 1918
1 marcă
necunoscute
necunoscută
necunoscută
necunoscută
necunoscut
4 aprilie 1918
2 mărci
necunoscute
necunoscută
necunoscută
necunoscută
necunoscut
4 aprilie 1918
5 mărci
necunoscute
necunoscută
necunoscută
necunoscută
necunoscut
4 aprilie 1918
20 mărci
necunoscute
necunoscută
necunoscută
necunoscută
necunoscut
4 aprilie 1918
50 mărci
necunoscute
necunoscută
necunoscută
necunoscută
necunoscut
4 aprilie 1918
100 mărci
necunoscute
necunoscută
necunoscută
necunoscută
necunoscut
4 aprilie 1918
1000 mărci
necunoscute
necunoscută
necunoscută
necunoscută
necunoscut
4 aprilie 1918

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Jürgen Lewerenz: Banken im Baltikum. Gestern, Heute, Morgen. Mit Vernunft und Anstand aus der Not zu innerem Gleichgewicht und zu erfolgreicher Zusammenarbeit zwischen Ost und West. Vorbilder aus der baltischen Geschichte als Orientierungshilfe für den Wiederaufbau einer bürgerlichen Ordnung. Verlag Fritz Knapp, Frankfurt am Main 1997, ISBN 3-7819-0590-X, p. 70.
  2. ^ Verzeichnet in jedem Michel Deutschland-Spezial-Katalog, Stichwort Deutsche Besatzungsausgaben 1914–1918 (Postgebiet Ob. Ost)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Gerhard Hahne, Die Inflation der Markwährungen und das postalische Geschehen im litauisch-polnischen Raum, Forschungsgemeinschaft Litauen im Bund Deutscher Philatelisten e.V., Uetze, (1996) de
  • N. Jakimovs and V. Marcilger, The Postal and Monetary History of Latvia 1918–1945, own book, 1991, pp. 14-13 - 14-15.
  • Wilhelm Georg Kapust: Die Entwicklung der memelländischen Wirtschaft seit der Abtrennung vom Deutschen Reiche unter besonderen Berücksichtigung der Währungs- und Kreditverhältnisse, Diss, 1928

Legături externe[modificare | modificare sursă]