Obeliscul Carolina din Cluj-Napoca
| Obeliscul Carolina | |
 Obeliscul Carolina și Biserica Franciscană (Piața Muzeului) | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 46°46′17″N 23°35′12″E / 46.7715°N 23.5868°E |
| Localitate | Cluj-Napoca |
| Județ | Cluj |
| Țara | România |
| Adresa | Piața Muzeului, municipiul Cluj-Napoca[1] |
| Edificare | |
| Pietrari | Mihály Schindler și Antal Schindler[2] |
| Sculptori | Antal Csűrös, Josef Klieber[2] |
| Data începerii construcției |  |
| Data finalizării | 1831 |
| Înălțime | 10 |
| Clasificare | |
| Cod LMI | CJ-III-m-B-07816 |
Modifică date / text  | |
Obeliscul Carolina din Cluj-Napoca, cunoscut și ca Stâlpul Carolina sau Ștatua Carolina (în maghiară Karolina-oszlop), a fost ridicat în 1831 sub forma unei coloane monumentale. Se găsește în Piața Muzeului.
Istoric[modificare | modificare sursă]
În 1817 împărăteasa austriacă Carolina Augusta împreună cu soțul ei, împăratul Francisc I, au efectuat o vizită la Cluj, cu scopul de a întări loialitatea supușilor din această parte a imperiului. Vizita la Cluj a fost în continuarea vizitelor efectuate de perechea imperială la Bistrița, respectiv Dej. Ca urmare a acestei vizite, clujenii au inițiat un proiect de construire a unui monument dedicat acestei vizite. Proiectul s-a oprit din lipsa fondurilor, el fiind realizat în cele din urmă de donația de 16.000 de forinți a procurorului Clujului, Imre Topler, care spera ca în urma realizării obeliscului să îi fie acordat gradul nobiliar pe care îl solicitase.[3]
Inițial Obeliscul Carolina a fost amplasat în actuala Piața Unirii (fosta Piața Mare). În anul 1898 ea a fost mutată în actuala Piața Muzeului (fosta Piața Mică sau Piața Carolina Augusta) cu ocazia reamenajării centrului, pentru a face loc statuii lui Matia Corvin.
Acesta este primul monument laic al Clujului, celelalte construite până atunci în oraș având semnificație religioasă.
În imediata vecinătate a obeliscului se află Palatul Mikes din Cluj.
Descriere[modificare | modificare sursă]
Obeliscul are o înălțime de 10 m, iar pe 3 laturi ale sale sunt basoreliefuri cu aspecte din vizita imperială. Basoreliefurile reprezintă stema Clujului, o inscripție latină[4] (evocă această vizită), intrarea alaiului imperial în Cluj prin Poarta de Mijloc a cetății și vizita la Spitalul Orășenesc (Piața Muzeului nr.6). Obeliscul propriu-zis, îngerul purtând efigiile într-o cunună de lauri și cei 4 vulturi de piatră care țin în plisc lauri sunt opera a doi clujeni - sculptorul Anton Csürös și profesorul de desen Samuel Nagy, iar reliefurile înfățișând momente din vizita împăratului au fost realizate de sculptorul vienez Josef Klieber (1773-1850).[5]
Descrierea reprezentărilor plastice de pe cele patru laturi:
- Est (latura principală). Sus: basorelief cu un înger care ține în brațe un medalion cu portretele lui Francisc și Carolina Augusta. Jos: basorelief cu intrarea în Cluj a alaiului imperial prin Poarta Străzii de Mijloc.
- Sud: basorelief cu stema orașului Cluj (cu 3 turnuri) în secolul al XIX-lea.
- Vest: basorelief cu vizita perechii imperiale la Spitalul Orășenesc din Cluj (Piața Muzeului nr.6, clădire demolată în anul 1914). Carolina Augusta dă bani unei cerșetoare la intrarea în spital.
- Nord: inscripția latină din fontă (evocă vizita perechii imperiale la Cluj).
Pe fiecare dintre cele patru colțuri de deasupra bazei obeliscului, se alfă câte o statuie reprezentând un vultur care ține în cioc câte o cunună de lauri din fier forjat. Vulturii au fost sculptați din calcar.
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
-
Obeliscul Carolina
(Piaţa Muzeului) -
Latura de est -
Basorelief pe latura principală de est (înger care ține în brațe un medalion cu portretele lui Francisc și Carolina Augusta) -
Basorelief pe latura principală de est (intrarea în Cluj a alaiului imperial prin Poarta de Mijloc) -
Latura de sud -
Basorelief pe latura de sud
(stema orașului Cluj în sec. XIX) -
Latura de vest -
Basorelief pe latura de vest
(vizita perechii imperiale la Spitalul Orăşenesc din Cluj, Piața Muzeului nr.6) -
Latura de nord cu inscripţia latină -
Unul din cei 4 vulturi cu coroane de lauri în cioc
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Monuments database,
- ^ a b Obeliscul Carolina în enciclopedia Transindex
- ^ Lukács József, p. 60-63.
- ^ Inscripția latină: FRANCISCO.I. AUSTRIAE.IMPERATORI. HUNGARIAE.BOHEMIAE.REGI. MAGNO.PRINCIPI.TRANSSILVANIAE. PIO.FELICI.AUGUSTO. ET. CAROLINAE.AUGUSTAE. IMPERATRICI.SERENISSIMAE. CHARUM.HUNG.SUUM. TRANSSILVANIAE.PRINCIPATUM. EIUSQUE.METROPOLIM. A.D.MDCCCXVII. CLEMENTISSIME.INVISENTIBUS. LIBERA.REGIA.CIVITAS. CLAUDIOPOLIS. DEVOTISSIME. POSUIT.
- ^ Ștefan Pascu, p. 261.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- Lukács József (). Povestea orașului-comoară. Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale. Cluj-Napoca: Apostrof. ISBN 973-9279-74-0.
- Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Cojocneanu, Eugenia Glodariu, Ioana Hica, Petre Iambor, Gheorghe Lazarov (). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Clusium. ISBN 973-7924-05-3.
- Ștefan Pascu (). Istoria Clujului. București.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Obeliscul Carolina (Cluj-Napoca), referinte.transindex.ro
- Obeliscul împărătesei
| |||||||||||||||||||||||||||||||||
