Numeral

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Numeral ordinal)
Salt la: Navigare, căutare
Gramatică
Morfologie
Parte de vorbire
Flexibilă
Adjectiv
Articol
Numeral
Pronume
Substantiv
Verb
Neflexibilă
Adverb
Conjuncție
Interjecție
Prepoziție
Locuțiune
Sintaxă
Cazuri
Sintaxa propoziției
Parte de propoziție
Sintaxa frazei
Propoziție subordonată


În limba vorbită și scrisă, numeralul este o parte de vorbire flexibilă (substantiv sau adjectiv) ce exprimă (sub diverse aspecte) un număr, o determinare numerică a obiectelor ori ordinea obiectelor prin numărare, sau, se referă la numere. Există mai multe clase de numerale și adjectivele numerale: numeralul și adjectivul numeral cardinal, ordinal, distributiv, colectiv, numeralul fracționar și iterativ și adjectivul numeral multiplicativ.

Clasificare[modificare | modificare sursă]

Numeral cardinal[modificare | modificare sursă]

Numeralul cardinal exprimă numeric cantitatea obiectelor.

  • Propriu-zis - exprimă un număr abstract sau un număr de obiecte. Pot fi:
    • simple (zero, unu, patru, trei, sută, mie, milion, miliard)
    • compuse (unsprezece, treisprezece, patruzeci).
  • Colectiv - exprimă însoțirea, ideea de grup. Exemple: amândoi, tustrei.
  • Multiplicativ - arată de câte ori crește o cantitate sau se mărește o acțiune. Exemple: îndoit, întreit, înzecit, dublu, triplu etc.
  • Distributiv - exprimă repartizarea și gruparea numerică a obiectelor. Exemple: câte unul, câte patru.
  • Adverbial (de repetiție, iterativ) - indică de câte ori se îndeplinește o acțiune. Exemple: o dată, de două ori.
  • Fracționar – Exemple: doime, zecime, sutime, miime.

Numeral de identificare[modificare | modificare sursă]

Numeralul de identificare este folosit pentru identificarea obiectelor pe baze numerice. Exemple: nota patru, etajul șase, camera douăzeci și cinci.

Numeralul de identificare are următoarele trăsături:

  • Are numai valoare de singular, lucru firesc dacă avem în vedere rolul său de individualizare/identificare.[1] Prin urmare, vom folosi "ora paisprezece", iar nu "orele paisprezece", întrucât ne referim la o "denumire" dată orei, iar nu la mai multe "ore paisprezece", astfel încât acordul substantivului cu numeralul să se realizeze.
  • În ceea ce privește genul, nu cunoaște flexiunea după acestă categorie gramaticală: nota doi, camera douăzeci și unu..[2]

Normele actuale (DOOM II) impun următoarea excepție: Numeralul cardinal 12 și cel ordinal corespunzător trebuie folosite la forma de feminin atunci când se referă la substantive feminine: ora douăsprezece, douăsprezece mii de lei", clasa a douăsprezecea (dar se acceptă și formele de masculin în indicarea datei: doi/doisprezece, douăzeci și doi mai).[3]

Potrivit regulii că numeralul de identificare nu cunoaște flexiunea după gen (are formă unică, de masculin), se spune: ora unu (nu ora una) și ora douăzeci și unu (nu ora douăzeci și una). Consecvenți în respectarea acestei reguli, ar trebui să zicem ora doi. După cum se știe însă, se întrebuințează forma de feminin: ora două, ora douăsprezece, ora douăzeci și două. Această abatere de la sistem este atât de bine consolidată în limba română, încât a devenit normă.[4]

Numeral ordinal[modificare | modificare sursă]

Numeralul ordinal exprimă ordinea prin numărare a obiectelor sau acțiunilor într-o înșiruire. Exemple: întâiul, primul, secundul, al treilea.

Procedee de compunere[modificare | modificare sursă]

  • Contopire: unsprezece, douăzeci, treizeci, tustrei
  • Alăturare cu blanc: două mii, o sută zece
  • Joncțiune: treizeci și cinci

Categorii gramaticale[modificare | modificare sursă]

  • Gen – este diferențiat la numeralele: unu, doi, amândoi, câte unul, tustrei.
  • Număr - au forme de singular și plural numeralele: sută, mie, milion etc.; unu nu are formă de plural, doi, trei etc. nu au forme de singular.
  • Caz - nominativ, acuzativ: cei doi; genitiv, dativ: amandoi
  • ; genitiv cu prepoziția a: caietele a doi dintre ei; dativ cu prepoziția la: am dat la trei dintre ei.

Funcții sintactice[modificare | modificare sursă]

  • Subiect - Cinci au sosit mai devreme.
  • Complement direct - L-am ales pe primul.
  • Complement indirect- Am vorbit despre primul.
  • Complement circumstanțial de mod - A fost răsplatit însutit.
  • Complement circumstanțial de loc - Stau in fața amândurora.
  • Complement circumstanțial de scop - Am trei teze și pentru cele trei am studiat serios.
  • Nume predicativ - Ionel este al doilea.
  • Atribut - Avea și dânsul trei feciori.

Vezi si[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ G.Gruiță,Gramatică normativă. 77 de întrebări. 77 de răspunsuri, PARALELA 45, Pitești, 2007, p. 149.
  2. ^ ibidem, p. 149.
  3. ^ Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București, 2007, p. XCII.
  4. ^ G.Gruiță,Gramatică normativă. 77 de întrebări. 77 de răspunsuri, PARALELA 45, Pitești, 2007, p. 153.

Legături externe[modificare | modificare sursă]