Noua Serbie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Noua Serbie (ucraineană Нова Сербія (Nova Serbiya) sau Новосербія (Novoserbiya); rusă Новая Сербия (Novaya Serbiya) sau Новосербия (Novoserbiya); sârbă Нова Србија / Nova Srbija sau Новосрбија / Novosrbija; slavonă-sârbă Нова Сербія sau Ново-Сербія) a fost o frontieră militară a Rusiei Imperiale între 1752 și 1764 subordonată direct Senatului și Colegiului Militar.

A fost în cea mai mare parte situată în teritoriul de azi Kirovohrad Oblast din Ucraina, deși unele dintre părțile sale au fost amplasate în actualele teritorii  ale regiunilor  Cerkasî, Poltava și Dnipropetrovsk. Centrul administrativ al Noii Serbii a fost Novomirgorod (literalmente "Noul Mirgorod"), care este acum Novomîrhorod, Ucraina.

Istoria[modificare | modificare sursă]

Regiunea a fost numită după sârbii care au migrat în 1752 în Imperiul rus din jurul graniței militare a Imperiului Habsburgic. Autoritățile ruse au dat acestor coloniști sârbi  un teritoriu, care astfel a căpătat numele de Noua Serbie la scurt timp după Războiul de Succesiune Austriac. Ca și Frontiera Panonică, Noua Serbie a fost, și ea, organizată într-o provincie militară situată pe frontiera ruso-poloneză și în ținutul Buhogard palanka, Zaporizhian Sich. Scopul politic a fost o apărare a frontierelor sudice ale imperiului rus, precum și participarea la operațiunile militare rusești în apropiere de această regiune. Comandantul Noii Serbii a fost Jovan Horvat.

Demografia[modificare | modificare sursă]

Înainte de formarea Noii Serbii, teritoriul său a fost în mare parte populat de ucraineni și includea 3,710 case de coloniști din Hetmanat, Slobojanșcina și Zaporijia, 643 case ale locuitorilor nativi și 195 de case ale coloniștilor ucraineni din Polonia și Moldova. Atunci când Noua Serbie s-a format, senatul rus a ordonat ca toți acești coloniști, cu excepția locuitorilor nativi, să se întoarcă la locurile unde au trăit anterior.

După formarea Noii Serbii, inițial, noii coloniști au fost sârbi, dar, de asemenea, mulți moldoveni și alți români (mocani din Transilvania), ucraineni, bulgari  s-au stabilit în zonă.

Unii dintre coloniștii ucraineni care au părăsit Noua Serbie s-au stabilit în regiunile de sud ale actualei Ucraina. În 1745, înainte de formarea Noii Serbii, teritoriul a fost populat de 9,660 de locuitori, în timp ce în 1754, numărul locuitorilor a fost de 3,989.

Din cauza numărului mare de coloniști moldoveni, cel mai mare grup etnic din provincie în 1757 nu au fost sârbii, ci moldovenii.[1] În 1757, populația din Noua Serbie număra 5,482 de locuitori, din care:[2]

  • 75.33% moldoveni
  • 11.56% sârbi
  • 13.11% alții

Noile așezări[modificare | modificare sursă]

Noile așezări din Noua Serbie[modificare | modificare sursă]

În noua lor patrie, noii veniți au înființat noi așezări și, firește, le-au dat aceleași nume cu cele ale localităților din care veneau, cele mai multe din Câmpia Panoniei, care actualmente este împărțită între Serbia, Croația, România și Ungaria. Ba chiar au schimbat vechile nume ale unor localități preexistente, dându-le nume sârbești, românești sau ungurești. Din cele 41 de localități din Noua Serbie, 26 existau dinainte.  

Older Ukrainian/Russian name (1.) Serbian name from the middle of the 18th century Ukrainian/Russian name from the middle of the 18th century (1.) Newer or modern Ukrainian/Russian name (1.)
Skaleva Semlak (2.) Semlik Skaleva
- Novoarhangelsk / Arhangelsk Novoarkhangelsk / Novoarkhangelysk Novoarkhangelsk / Novoarkhangelysk
Ganivka Kalniblat / Kalnibolot Kalnibolot / Kalynibolot Kalynibolota
- Nadlak (2.) Nadlak Nadlak
Davidivka Petrovo Ostrovo / Petro-Ostrov (2.) Petroostriv Petroostriv
Korobchino Pečka (2.) Bechka Korobchine
Trisyaga Novomirgorod / Novi Mirgorod Novomirgorod Novomyrhorod / Novomirgorod
Yermina Balka Martonoš (2.) Martonosh Martonosha
Olykhovatka Pančevo (2.) Panchevo Pancheve
Tri Bayraki Kanjiža (2.) Kanizh Kanizh
Mogilovo Senta (2.) Senta Mogiliv / Rodnikivka
- Vukovar (2.) Vukovar Bukvarka
- Feldvar / Fedvar (2.) Fedvar Pidlisne
Mala Adzhamka Subotica (2.) Subotitsa Subottsi
Nekrasivska Mošorin (2.) Moshorin Moshorine
- Cibuljev / Cibulev Tsibuliv Tsibuleve
- Dmitrovka Dmitrivka Dmitrivka
Dikivka Sombor (2.) Sombor Dikivka
Protopopivka Varaždin (2.) Varazhdin Protopopivka
Usikivka Bečej (2.) Becha Usikivka / Oleksandriya
- Glinsk Glinsk Glinsk
Pantaziyivka Jenova Yaniv Ivanivka
- Mandorlak (2.) Mandorlak -
Kosivka Glogovac (2.) Glogovats Kosivka
Butivka Pavliš (2.) Pavlish Pavlish
- Piljužnica Pilazhnitsa -
Onufriyivka Blagovat Blagovat Onufriyivka
- Sentomaš (2.) Sentomash -
- Kovin (2.) Kovin -
- Čanad (2.) Chonad -
- Slankamen (2.) Slankamin -
Nesterivka Vršac (2.) Vershats Vershatsi
Stetsivka Šoljmoš / Šolmoš (2.) Sholmosh Stetsivka
Andrusivka Čongrad (2.) Chongrad Velika Andrusivka
- Krilov Krilov Kryliv
- Taburište / Taburino Taburishche Svitlovodsk
- Krjukov Kryukiv Kryukiv
- Kamjanka / Kamenka Kamyanka Kamyani Potoki
Plakhtiyivka Zemun (2.) Zemun Uspenka
Deriyivka Vilagoš (2.) Vilagosh Deriyivka
- Turija (2.) (3.) Turiya Turiya
  • (1.) Numele rusești și ucrainene sunt transpuse în alfabet latin
  • (2.) Localitatea sârbă Turia (Turija) era situată în ceeea ce sursele descriu a fi fost teritoriul de drept al Poloniei. Frontiera între Noua Serbie și Polonia a fost frecvent disputată și instabilă.

Originea numelor noilor așezări[modificare | modificare sursă]

Prezentăm mai jos nume de localități din Noua Serbie care pot fi întâlnite și în Câmpia Panoniei:

  • Sombor, numit după Sombor in Vojvodina, Serbia
  • Sentomash (Sentomaš), numit după Sentomaš, astăzi Srbobran in Vojvodina, Serbia
  • Slankamin (Slankamen), numit după Slankamen in Vojvodina, Serbia
  • Vershats (Vršac), numit după Vršac in Vojvodina, Serbia
  • Subotitsa (Subotica), numit dupăSubotica in Vojvodina, Serbia
  • Moshorin (Mošorin), numit după Mošorin in Vojvodina, Serbia
  • Senta, numit dupăSenta in Vojvodina, Serbia
  • Kanizh (Kanjiža), numit după Kanjiža in Vojvodina, Serbia
  • Martonosh (Martonoš), numit după Martonoš in Vojvodina, Serbia
  • Panchevo (Pančevo), numit după Pančevo in Vojvodina, Serbia
  • Nadlak, numit după Nădlac in Romania
  • Turiya (Turija), numit după Turija in Vojvodina, Serbia
  • Vukovar, numit după Vukovar in Croația
  • Fedvar (Feldvar), numit după Feldvar/Feldvarac, astăzi Bačko Gradište in Vojvodina, Serbia
  • Chongrad (Čongrad), numit după Csongrád in Ungaria.
  • Zemun, numit după Zemun, astăzi cartier al Belgradului, in Serbia.
  • Varazhdin (Varaždin), numit după Varaždin in Croația.
  • Kovin, numit după Kovin in Vojvodina, Serbia
  • Vilagosh (Vilagoš), numit după Vilagoš, astăzi Șiria in Romania
  • Becha (Bečej), numit după Bečej in Vojvodina, Serbia
  • Semlik (Semlak), numit după Semlac (?) in Romania.
  • Petroostriv (Petrovo Ostrovo), numit după Petrovo Ostrovo (?) in Romania
  • Bechka (Pečka), numit după Pecica in Romania
  • Mandorlak, numit după Mandorlac(?) in Romania
  • Glogovats (Glogovac), numit după Glogovăț(?) in Romania
  • Pavlish (Pavliš), numit după Pavliš in Vojvodina, Serbia.
  • Chonad (Čanad), numit după Cenad in Romania
  • Sholmosh (Šoljmoš), numit după Șoimuș(?) in Romania/

Vezi și[modificare | modificare sursă]

  • Slavo-Serbia
  • Peter Tekeli
  • Jovan Šević
  • Jovan Albanez

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Olga M. Posunjko, Istorija Nove Srbije i Slavenosrbije, Novi Sad, 2002, page 36.
  2. ^ Olga M. Posunjko, Istorija Nove Srbije i Slavenosrbije, Novi Sad, 2002, page 36.
  • Mita Kostić, Nova Srbija i Slavenosrbija, Novi Sad, 2001.
  • Pavel Rudjakov, Seoba Srba u Rusiju u 18. veku, Beograd, 1995.
  • Olga M. Posunjko, Istorija Nove Srbije i Slavenosrbije, Novi Sad, 2002.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • Noua Serbie și Slavenoserbia
  • New Serbia location map
    New Serbia location map
  • New Serbia location map
    New Serbia location map
  • This map from 1862 mentions the Serb colonists in New Serbia
    This map from 1862 mentions the Serb colonists in New Serbia
  • This ethnic map of 1899 shows a Romanian-speaking population in the region
    This ethnic map of 1899 shows a Romanian-speaking population in the region