Sari la conținut

Noile aventuri ale motanului încălțat

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la filmul din 1958. Pentru alte sensuri, vedeți Motanul încălțat (dezambiguizare).
Noile aventuri ale motanului încălțat
Новые похождения Кота в сапогах

Afișul românesc al filmului
Titlu originarНовые похождения Кота в сапогах
Genfilm de basm
film pentru copii
film de comedie
RegizorAleksandr Rou
ScenaristSerghei Mihalkov
Bazat peromanul scriitorului Charles Perrault
StudioStudioul M. Gorki
Director de imagineIgor Șatrov
MontajI. Gordon
MuzicaAndrei Volkonski
DistribuțieMaria Barabanova
Anatoli Kubațki
Viaceslav Jarikov
Olga Gorelova
Premiera  (1958-05-27)
Premiera în România15 septembrie 1958[1]
Durata83 minute
film color (Sovcolor)
ȚaraUniunea Sovietică Uniunea Sovietică
Limba originalărusă
Disponibil în românăsubtitrat
Prezență online

Noile aventuri ale motanului încălțat (titlul original: în rusă Новые похождения Кота в сапогах, transliterat: Novâe pohojdenia kota v sapogah) este un film de basm sovietic, realizat în 1958 de regizorul Aleksandr Rou. Scenariul este bazat pe piesa de teatru „Râsete și lacrimi” de Serghei Mihalkov, care combină elemente din poveștile „Motanul încălțat” de Charles Perrault și „Dragostea pentru trei portocale” de Carlo Gozzi.

Protagoniștii filmului sunt actorii Maria Barabanova, Anatoli Kubațki, Viaceslav Jarikov și Olga Gorelova.[2]

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Fata Liuba este bolnavă la pat, dar a doua zi ar trebui să joace rolul prințesei într-o piesă de teatru la școlă despre motanul încălțat. Colegii ei de clasă o vizitează și repetă piesa până când bunicul lui Liuba îi trimite acasă. Apar vecinii și o aruncă în camera lor pe motanul Liubei, care fugise din nou în apartamentul lor. Liuba își primește medicamentele și i se spune că trebuie să doarmă. Lângă patul ei se află o tablă de șah mare, ale cărei piese prind viață în timp ce Liuba doarme, la fel cum se întâmplă și cu cărțile dintr-un pachet de cărți de joc. Liuba visează că este prințesa regatului de șah și este grav bolnavă. Nimeni nu pare să o poată ajuta. Este mereu tristă, dar leacul propus de dubiosul Crivello este ciudat: prințesa trebuie făcută să plângă, pentru ca virușii îi vor părăsi corpul prin lacrimi. În acest scop, Crivello compune povești stranii, pe care prostul, acum melancolic, trebuie să i le citească cu voce tare fetei. Prințesa cedează și devine tot mai mult disperată, așa că regele promite jumătate din regat oricui o poate vindeca. Între timp, Crivello și doamna de companie Dvulice speră la moartea prințesei, deoarece Dvulice însăși își dorește să devină regina regatului de șah.

Un morar care avea trei fii, le dă fiecăruia câte un cadou, iar cel mai mic fiu, Vanea, primește un motan. În timp ce pescuiește, motanul se dovedește a fi o creatură magică și se transformă într-o ființă umană. El aude niște păsări discutând despre prințesa bolnavă și despre oferta regelui. Motanul merge la castel și este prezent la o audiență cu prințesa, unde trimisul prințului Domino intenționează să o înveselească cu o pasăre mecanică, dar pasărea a fost modificată și distrusă de Crivello.

Prințesa își dorește acum o privighetoare adevărată, una care să o înveselească. Regele merge la vânătoare de privighetori cu Crivello. Între timp, Vanea a prins o privighetoare și a învățat-o să cânte. Motanul încălțat îi prezintă regelui pasărea și îi spune că aparține marchizului de Carabas. Acesta îl părăsește pe rege și îl pune pe Vanea să se arunce gol într-un lac. Când trece trăsura regală, Motanul încălțat se preface că hainele marchizului au fost furate, iar Crivello trebuie să-i dea hainele sale lui Vanea. Astfel Vanea este invitat la palatul regal ca oaspete. Motanul și Vanea se împrietenesc la curte cu ministrul Patissone, care este îngrijorat de starea prințesei. Vanea își dă seama repede că prințesa nu este bolnavă, ci intenționat a fost îmbolnăvită: camera ei era întunecată, aerul era înăbușitor, i se dădeau doar dulciuri și era obligată să asculte poveștile macabre ale lui Crivello. Muzica era interzisă. Vanea trage draperiile și deschide ferestrele, bufonul îi cântă muzică și în curând, prințesa dansează prin cameră cu Vanea și cu motanul. Regele este încântat, iar Vanea urmează să primească jumătate din regat.

Pentru a sărbători ocazia, regele organizează un bal mascat, pentru care Dvulice o cheamă pe mătușa sa, Dama de Pică, vrăjitoarea rea și regina Regatului Cărților. Ea o transportă vrăjind-o pe prințesă în tărâmul ei și face ravagii în curtea regelui de șah, lăsându-l devastat. Prințesa, la rândul ei, este închisă de vrăjitoarea rea într-un turn al Regatului de Pică. În timp ce Dvulice și Crivello așteaptă moartea regelui, Vanea și motanul încălțat pornesc să o salveze pe prințesă. Amândoi ajung în Regatul Cărților, iar motanul încălțat vorbește cu vrăjitoarea. Cu un truc, o face să se transforme mai întâi într-un leu și apoi într-un șoarece. Motanul încălțat mănâncă șoarecele. Deoarece șoarecele purta cheile turnului, prințesa este ulterior salvată din turn folosind o frânghie magică. Prințesa, Vanea, motanul și loialii săi adepți, bufonul și Patissone, care între timp fuseseră alungați din castel de Dvulice și Crivello, se întorc la castel călare pe un măgar. Regele îi revine moralul, iar Crivello și Dvulice sunt prinși. Vanea are voie să se căsătorească cu prințesa.

Liuba se trezește din visul care a vindecat-o. Sare din pat și se grăbește la fereastră, de unde privește soarele dimineții cu motanul în brațe.

Filmul Noile aventuri ale motanului încălțat a avut premiera în URSS pe data de 27 mai 1958.[3]

În România premiera filmului a avut loc la data de 15 septembrie 1958 la cinematografele „Republica”, „București”, Grădina „13 Septembrie” și „Gh. Doja” din capitală.[4][5][1]

  1. 1 2 Data premierei ro la IMDb
  2. Noile aventuri ale motanului încălțat la themoviedb.org
  3. en Premiera filmului Noile aventuri ale motanului încălțat la IMDb
  4. Ziarul Scȃnteia, septembrie 1958 (Anul 27, nr. 4309-4333)1958-09-16 / nr. 4321, p. 4.
  5. Ziarul România liberă, septembrie 1958 (Anul 16, nr. 4322-4346)1958-09-14 / nr. 4333, p. 2.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]