Nissim Aloni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Nissim Aloni
ניסים וחזקי בחזרות החולה המדומה 92 בקאמרי.jpg
Date personale
Născut[1][4] Modificați la Wikidata
Tel Aviv, Palestina sub mandat britanic Modificați la Wikidata
Decedat (71 de ani)[1][5][6] Modificați la Wikidata
Tel Aviv, Israel Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Yarkon din Petah Tikva[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Elana Eden[*][[Elana Eden (actriță israeliană)|​]] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Israel.svg Israel Modificați la Wikidata
Ocupațiedramaturg
traducător
regizor de teatru Modificați la Wikidata
Limbilimba ebraică[2][3]  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Ebraică din Ierusalim
Note
PremiiPremiul Israel[*]
Premiul Bialik[*]
Premiul Rosenblum pentru Arte scenice[*]  Modificați la Wikidata
Prezență online

Nissim Aloni (în ebraică נסים אלוני, n. ,[1][4] Tel Aviv, Palestina sub mandat britanic – d. ,[1][5][6] Tel Aviv, Israel) a fost un dramaturg și traducător israelian.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Aloni s-a născut ca Nissim Levi în familia unor evrei bulgari săraci care au imigrat în Palestina aflată sub mandat britanic. Familia sa a trăit în Florentin, un cartier pentru cei cu venituri mici din sudul orașului Tel Aviv, care a devenit mai târziu o sursă de inspirație pentru opera sa literară.[7]

După absolvirea liceului, Aloni s-a înrolat în Notrut, o miliție evreiască ce opera ca un organism auxiliar de poliție, alături de poliția britanică. El a scris pentru săptămânalul BaMahane și a luptat în Războiul Arabo-Israelian din 1948-1949. După efectuarea serviciului militar, el a fost numit în comitetul de redacție al periodicului B'Ayin și a lucrat ca redactor literar la Ashmoret. A studiat istoria și limba franceză la Universitatea Ebraică din Ierusalim.

În ultimii săi ani, un accident vascular cerebral l-a lăsat cu un handicap sever. El a murit pe 13 iunie 1998, într-un spital din Tel Aviv.[8]

Cariera literară[modificare | modificare sursă]

În 1953, prima sa piesă, Cel mai crud rege, a fost reprezentată la Teatrul Național Habima, creând senzație în rândul spectatorilor de teatru. Piesa se concentrează pe figura regelui Ieroboam. În 1961, Habima i-a reprezentat piesa „Hainele regelui”, care l-a consacrat ca unul din cei mai importanți dramaturgi israelieni. În 1963, Aloni a colaborat cu Yossi Banai și Avner Hezkyahu pentru a crea „Seasons Theater”, pentru care Aloni a scris și a produs piesa Prințesa americană. Din acel moment, Aloni s-a ocupat personal de reprezentarea pieselor sale. De asemenea, el a început să scrie scheciuri pentru trupa de comedie Hagashash Hachiver și a produs unele dintre pspectacolele lor, precum Cinema Gashash și Cantată pentru shaorma.

Multe dintre piesele sale se referă la persoane cu rang regal, cum ar fi Hainele regelui, Prințesa americană, Mireasa și vânătorul de fluturi (adaptată pentru televiziune de Ram Loevy), Edi Rege. Alte piese ale sale sunt Țiganii din Jaffa, Revoluția și puii, Lukas Lașul, Muribundul răgușit, Napoleon viu sau mort.

Aloni a stimat-o foarte mult pe actrița Hanna Rovina și a scris o piesă de teatru, Mătușa Liza, special pentru ca ea să interpreteze rolul principal.

De asemenea, el a publicat o colecție de proză intitulată Notes of a Stray Cat.

Premii și aprecieri critice[modificare | modificare sursă]

  • În 1983, Aloni a primit, împreună cu Ozer Rabin, Premiul Bialik pentru literatură.[9]
  • În 1992, el a devenit membru de onoare al Școlii de Film și Televiziune „Sam Spiegel” din Ierusalim.
  • În 1996, el a fost distins cu Premiul Israel pentru artă dramatică.[10]

Comemorare[modificare | modificare sursă]

În noiembrie 2009, o stradă din Tel Aviv a fost numită după el.[11]

Lucrări publicate[modificare | modificare sursă]

Piese[modificare | modificare sursă]

  • Nesikhah ha-Ameriḳaʾit (Tel Aviv, 1963) tradusă ca „The American princess” de Richard Flantz (ISBN: 965-255-011-6)
  • Akhzar mi-kol ha-melekh (Tel Aviv, 1968)
  • Edi King, piesă în două acte (Tel Aviv, 1975)
  • Ha-Kalah ṿe-tsayad ha-parparim (Tel Aviv, 1980)
  • Napolyon, ḥai o met! (Tel Aviv, 1993)
  • Dodah Lizah (Tel Aviv, 2000)
  • Ha-Tsoʻanim shel Yafo (Tel Aviv, 2000)
  • Bigde ha-melekh (Tel Aviv, 2004)

Literatură[modificare | modificare sursă]

  • Reshimot shel ḥatul reḥov (Tel Aviv, 1996)

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Nisim Aloni, SNAC, accesat în  
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  4. ^ a b Nissim Aloni, Autoritatea BnF 
  5. ^ a b Nissim Aloni, Internet Broadway Database, accesat în  
  6. ^ a b Nissim Aloni, Brockhaus Enzyklopädie 
  7. ^ „Nissim Aloni – Curriculum Vitae”. Ben-Gurion University of Negev – Hebrew Literacy Archives. . Accesat în . 
  8. ^ „Nissim Aloni, 72, Author and Playwright”. New York Times. . pp. 35 (section 1, NY edition_. Accesat în . 
  9. ^ „List of Bialik Prize recipients 1933–2004 (in Hebrew), Tel Aviv Municipality website” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . 
  10. ^ „Israel Prize Official Site – Recipients in 1996 (in Hebrew)”. 
  11. ^ Tel Aviv to name street after playwright Aloni

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • ʻAl melakhim, śaḥḳanim ṿe-tsoʻanim : meḥḳarim be-yetsirato ha-teʾaṭronit shel Nisim Aloni editat de Nurit Yaʻari.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • Nissim Aloni la Institutul pentru Traducere din Literatura Ebraică