Nikos Christodoulides
.jpg)
Nikos Christodoulides (în greacă Νίκος Χριστοδουλίδης; n. , Geroskipou, Eparchia Pafou, Cipru) este un politician, diplomat și academician cipriot, care ocupă funcția de președinte al Ciprului din 2023. Anterior, a fost purtător de cuvânt al Guvernului între 2014 și 2018 și ministru al afacerilor externe între 2018 și 2022, ambele funcții deținute în timpul mandatului predecesorului său, Nikos Anastasiades. Fost membru al partidului Adunarea Democratică, este independent din momentul în care a fost exclus din partid pentru că a candidat la alegerile prezidențiale din 2023 împotriva candidatului susținut de formațiune.
Christodoulides și-a început cariera ca diplomat în 1999, activând totodată ca lector și cercetător la Universitatea din Cipru între 2007 și 2010. Ulterior, a făcut parte din al doilea guvern Anastasiades până la demisia sa din ianuarie 2022, pentru a candida la alegerile prezidențiale, în care l-a învins pe Andreas Mavroyiannis în turul al doilea și a preluat funcția la 28 februarie 2023. Este primul lider cipriot născut în Cipru după obținerea independenței față de dominația britanică.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Nikos Christodoulides s-a născut în Geroskipou la 6 decembrie 1973[9], fiul unei mame din Geroskipou și al unui tată din Choulou. A absolvit Liceul A' Ethnarch Makarios III din Paphos în 1991[10], și și-a încheiat serviciul militar obligatoriu de doi ani în Garda Națională Cipriotă în 1993. A absolvit Queens College din New York în 1997, cu specializări în științe politice, economie și studii bizantine și neoelenice. A urmat apoi studii postuniversitare în științe politice la Universitatea din New York și în studii diplomatice la Academia Mediteraneană de Studii Diplomatice a Universității din Malta[11]. În 2003, a obținut titlul de doctor în științe politice și administrație publică la Universitatea din Atena[12].
Activitate anterioară președinției
[modificare | modificare sursă]Academie
[modificare | modificare sursă]Christodoulides a predat și a lucrat ca asociat de cercetare fără statut de titular la Departamentul de Istorie și Arheologie al Universității din Cipru, unde a predat istoria lumii postbelice[11].
Diplomație
[modificare | modificare sursă]Christodoulides a intrat în serviciul diplomatic în 1999. A ocupat diverse funcții, inclusiv cea de director al Cabinetului ministrului afacerilor externe, purtător de cuvânt al Președinției cipriote la Consiliul Uniunii Europene la Bruxelles, adjunct al șefului misiunii la Ambasada Ciprului în Grecia, director al Cabinetului secretarului general al Ministerului Afacerilor Externe și consul general al Înaltului Comisariat al Republicii Cipru în Regatul Unit. Între 2013 și 2018, a fost director al Cabinetului Diplomatic al Președintelui Ciprului[12].
Purtător de cuvânt al Guvernului
[modificare | modificare sursă]Christodoulides a fost numit purtător de cuvânt al Guvernului la 14 aprilie 2014 și a demisionat la încheierea primului mandat al lui Nikos Anastasiades, la 28 februarie 2018.
Ministru al Afacerilor Externe
[modificare | modificare sursă].jpg)
.jpg)
.jpg)
La 1 martie 2018, după realegerea lui Anastasiades, Christodoulides a fost numit în cabinetul acestuia ca ministru al afacerilor externe[13]. La 6 martie 2018, a declarat că Nicosia nu va fi influențată de incursiunile Turciei în zona economică exclusivă a Ciprului. În timpul unei întâlniri privind cooperarea greco-cipriotă cu premierul grec Alexis Tsipras, a afirmat că reunificarea Ciprului reprezintă obiectivul lor principal[14].
În mai 2018, Christodoulides a solicitat oficial Organizației Națiunilor Unite să se pregătească pentru o reluare rapidă a procesului de reunificare. După o întâlnire cu ministrul grec de externe, Nikos Kotzias(d), la 7 mai 2018, el l-a lăudat pe secretarul general al ONU, António Guterres, pentru trimiterea unui reprezentant special al ONU cu scopul de a evalua atmosfera în vederea reluării negocierilor[15].
În iunie 2018, Christodoulides a vizitat Israelul și s-a întâlnit cu premierul Beniamin Netanyahu și președintele Reuven Rivlin. Aceștia au discutat despre evoluțiile regionale și consolidarea relațiilor bilaterale în domeniul energiei și al situațiilor de urgență. De asemenea, au abordat subiectul incursiunilor turcești și cooperarea strategică privind gazoductul planificat EastMed[16]. Tot în iunie 2018, Christodoulides a salutat anunțul executivilor ExxonMobil de a accelera calendarul pentru începerea operațiunilor de foraj în Blocul 10 al Zonei Economice Exclusive. Operațiunile erau planificate pentru trimestrul al patrulea al anului 2018, dar nu au început decât în 2021[17].
La 17 iulie 2018, Christodoulides s-a întâlnit la Bruxelles cu Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini. Ei au discutat despre rolul potențial al Uniunii Europene în reluarea negocierilor de pace blocate cu Turcia. În timpul vizitei, el a declarat că Ciprul „nu are luxul unui nou eșec al negocierilor” și că „Turcia trebuie să se conformeze standardelor europene și dreptului internațional”[18].
La 15 iulie 2020, Christodoulides a comentat ciocnirile armeano-azere din 2020, condamnând „încălcarea încetării focului de către Azerbaidjan” și făcând apel la „reținerea părților pentru a reduce tensiunile din regiune”[19].
Christodoulides a fost numit Cavaler al Sfântului Mormânt în 2018 și a fost decorat cu Ordinul Drapelului Sârbesc la 5 aprilie 2021 de către președintele Aleksandar Vučić[20].
Alegerile prezidențiale din 2023
[modificare | modificare sursă]După luni de speculații privind o posibilă candidatură la alegerile prezidențiale din 2023, Christodoulides și-a exprimat interesul într-o conferință de presă organizată la Ministerul Afacerilor Externe pe 9 ianuarie[21]. A doua zi, și-a dat demisia din funcția de ministru și a fost înlocuit curând de Ioannis Kasoulides.
În iunie 2022, Christodoulides și-a anunțat oficial candidatura ca independent, deși era membru al partidului Adunarea Democratică, care îl desemnase pe Averof Neofytou drept candidat prezidențial. La 5 ianuarie 2023, după depunerea oficială a candidaturii, a fost exclus oficial din partid[22]. A obținut sprijinul unor partide mai mici, inclusiv Partidul Democrat, Mișcarea pentru Democrație Socială și Alinierea Democrată[13], reușind totodată să atragă o parte considerabilă a susținătorilor fostului său partid[23].
Christodoulides a câștigat primul tur al alegerilor cu 32,04% din voturi, fiind ulterior susținut de președintele în exercițiu, Anastasiades[24]. După ce a câștigat turul al doilea cu 51,92% din voturi (în fața candidatului independent Andreas Mavroyiannis, susținut de Partidul Progresist al Poporului Muncitor, care a obținut 48,08%), Christodoulides a fost declarat câștigător și a devenit președinte ales[25].
Președinția
[modificare | modificare sursă]Problema cipriotă
[modificare | modificare sursă]Christodoulides a fost învestit în funcția de președinte la 28 februarie 2023. El a declarat că prioritatea sa principală este găsirea unei soluții pentru problema cipriotă[26]. Pentru a relansa negocierile între cele două părți, a solicitat numirea unui trimis special al ONU. Propunerea sa a fost acceptată de António Guterres, care a numit-o pe diplomata columbiană María Ángela Holguín Cuéllar(d) cu scopul de a facilita procesul diplomatic. Cuéllar a sosit în Cipru în ianuarie 2024, după ce se întâlnise deja cu Colin Stewart (reprezentantul permanent al ONU pentru Cipru la New York) și are în plan vizite în țările garante: Grecia, Turcia și Regatul Unit[27][28].
Inițiativa Amalthea
[modificare | modificare sursă]
.jpg)
La un summit al Consiliului European din 26 octombrie 2023[29] și la Forumul Păcii de la Paris din 2023, organizat de președintele francez Emmanuel Macron, Christodoulides și-a prezentat inițiativa de a deschide un coridor maritim între Cipru și Gaza, având ca scop livrarea de ajutor umanitar către Gaza în timpul războiului din Gaza. Având în vedere distanța mică dintre Cipru și zona de conflict, Christodoulides a propus utilizarea portului Larnaca pentru transportul pe mare al unor cantități semnificative de ajutor umanitar. Ajutorul urma să fie colectat, inspectat și depozitat în Cipru; după verificări zilnice efectuate de un comitet mixt, inclusiv reprezentanți israelieni, ajutorul ar fi trimis în Gaza. Vasele urmau să fie escortate de nave de război și să ajungă într-o zonă neutră desemnată pe coasta Gazei[30][31].
Christodoulides a efectuat vizite la președintele Egiptului, Abdel Fattah el-Sisi, și la regele Abdullah al Iordaniei pentru a-i informa cu privire la coridorul umanitar propus, discutând totodată inițiativa și cu cancelarul german Olaf Scholz, într-o convorbire telefonică[32][33]. Inițiativa a fost recunoscută pozitiv de către comunitatea internațională și a primit aprobarea guvernului israelian[34]. Primul pas a fost realizat la 1 ianuarie 2024, când Cipru și Regatul Unit au colaborat pentru a trimite cu succes 87 de tone de ajutor umanitar către Gaza prin Port Said din Egipt. Ajutorul a fost apoi transferat prin punctul de trecere Rafah, fără controale de securitate în Israel[35].
La 4 martie 2024, Ursula von der Leyen a declarat sprijinul Comisiei Europene pentru inițiativa coridorului umanitar propusă de Cipru[36][37], programând o vizită în Cipru pentru 8 martie, în vederea evaluării infrastructurii[38][39]. Inițiativa a primit, de asemenea, sprijinul Statelor Unite ale Americii, președintele Joe Biden anunțând pe 8 martie că Forțele Armate ale SUA vor înființa un port temporar în Gaza pentru a îmbunătăți livrarea ajutorului umanitar pe cale maritimă. Portul va putea primi nave mari care transportă alimente, medicamente și apă, primele transporturi urmând să sosească din Cipru. Statele Unite vor colabora în materie de securitate și vor coordona acțiunile cu agențiile ONU și operațiunile umanitare din teren[40][41][42]. Coridorul este susținut și prin ajutor umanitar oferit de Emiratele Arabe Unite[43][39][44][45][46].
La 12 martie 2024, nava Open Arms a ONG-ului spaniol omonim a plecat din portul Larnaca pentru a livra ajutor umanitar în Gaza[47]. Nava a remorcat o barjă încărcată cu provizii furnizate de organizația caritabilă americană World Central Kitchen și finanțate de Emiratele Arabe Unite. Ajutorul a inclus 200 de tone de alimente de bază, precum orez, făină și conserve de ton. Nava a ajuns într-o locație nedezvăluită de pe coasta Gazei, navigând pe un coridor maritim nou deschis[48][49][50]. Misiunea s-a confruntat cu mai multe dificultăți tehnice, inclusiv în ceea ce privește capacitatea și condițiile meteorologice. Construcția unui debarcader improvizat în Gaza a permis descărcarea ajutorului, depășind restricțiile impuse de Israel privind contactul direct cu populația din Gaza[51].
La 21 martie 2024, tehnocrați din 36 de țări s-au reunit la Centrul de Coordonare Zenon din Larnaca pentru a discuta consolidarea planului, într-un moment care a coincis cu plecarea iminentă a unei a doua nave din Larnaca, destinată transportării a 500 de tone de ajutor umanitar către Gaza. Sunt în curs eforturi pentru asigurarea finanțării necesare operării pe termen lung a Planului Amalthea, prim-ministrul Țărilor de Jos, Mark Rutte, anunțând o contribuție de 10 milioane de euro, iar Uniunea Europeană angajându-se să ofere o finanțare de 70 de milioane de euro[52][53].
Economie
[modificare | modificare sursă]La 20 decembrie 2023, ministrul Muncii, Yiannis Panayiotou, a anunțat majorarea salariului minim de la 940 la 1.000 de euro pe lună. Inițial, angajatorii s-au opus creșterii și au propus ulterior o majorare până la 970 de euro, în timp ce sindicatele au solicitat un salariu minim de 1.020 de euro. Decizia guvernului de a stabili salariul minim la 1.000 de euro a fost întâmpinată cu reacții variate din partea părților interesate[54][55].
În iunie 2024, agențiile de rating Fitch și S&P au îmbunătățit calificativul pe termen lung al Ciprului de la „BBB” la „BBB+”[56]. Excedentul bugetar de 3,1% este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, iar datoria publică națională este estimată să scadă la 65,1% din PIB până în 2025, de la 115% în 2020, reflectând una dintre cele mai rapide rate de reducere a datoriei din UE[57]. Agențiile prevăd, de asemenea, o creștere economică anuală solidă de aproximativ 3% pentru perioada 2024–2027, în ciuda provocărilor generate de invazia rusă în Ucraina și de războiul din Gaza[58].
În noiembrie 2024, agenția de rating Moody's a îmbunătățit calificativul de credit al Ciprului cu două trepte, de la Baa2 la A3, invocând îmbunătățirile fiscale susținute ale țării, reducerea semnificativă a datoriei și creșterea economică stabilă[59][60].
Imigrație
[modificare | modificare sursă]La preluarea mandatului la începutul anului 2023, Christodoulides s-a confruntat cu o criză majoră a migranților, agravată ulterior de izbucnirea războiului din Gaza în același an. El a declarat că Cipru se află într-o „stare de criză gravă” și a solicitat intervenția Uniunii Europene pentru a gestiona fluxul de migranți ilegali proveniți din Libanul vecin[61][62]. În iunie 2024, a fost înființat Ministerul Adjunct pentru Imigrație, cu Nikolas Ioannides ca prim ministru adjunct[63][64]. În primul an de mandat al lui Christodoulides, Cipru a înregistrat o creștere semnificativă a deportărilor de migranți ilegali și o scădere cu 50% a noilor sosiri, atrăgând aprecieri din partea oficialilor europeni[65][66]. Potrivit Ministerului de Interne, numărul noilor sosiri a scăzut la 220 până în mai 2024, față de 21.565 în mai 2022; iar numărul persoanelor aflate în Centrul de Primire de Urgență Pournara a scăzut la 254 în mai 2024, comparativ cu 3.145 în aprilie 2022[67].
Transformare digitală
[modificare | modificare sursă]În octombrie 2023, guvernul lui Christodoulides a prezentat planurile ambițioase pentru transformarea digitală, asigurând o finanțare de 282 de milioane de euro din fonduri europene pentru implementarea „Planului Strategic 2024–2026”. Acest plan cuprinzător include diverse inițiative, precum integrarea inteligenței artificiale, promovarea conectivității prin rețele de mare viteză, intensificarea competențelor digitale prin educație, sprijinirea cercetării și inovării, încurajarea antreprenoriatului în domeniul startupurilor și consolidarea mecanismelor de apărare împotriva amenințărilor cibernetice. Ministerul Adjunct pentru Inovație joacă un rol esențial în implementarea acestor inițiative, concentrându-se pe trei piloni-cheie: transformarea digitală a Ciprului, dezvoltarea unei economii inovatoare durabile și protejarea infrastructurii naționale. Transformarea urmărește să îmbunătățească eficiența serviciilor, să automatizeze procesele, să crească transparența guvernării și să stimuleze inovația, contribuind astfel la dezvoltarea economică și la crearea de locuri de muncă[68]. În calitate de ministru adjunct al cercetării, inovării și politicii digitale în guvernul lui Christodoulides, Philippos Hadjizacharias a subliniat obiectivul executivului de a transforma Cipru într-un important centru tehnologic[69].
Politică externă
[modificare | modificare sursă]Relațiile cu Statele Unite ale Americii
[modificare | modificare sursă]
Sub președinția lui Christodoulides, Cipru și Statele Unite au inițiat un dialog strategic, aprofundând semnificativ relațiile bilaterale în domenii precum securitatea, energia și investițiile[70]. Acest dialog a plasat Ciprul printre un grup restrâns de națiuni angajate în discuții de nivel înalt cu SUA de două ori pe an și a avansat obiectivul Ciprului de a adera la Programul de scutire de vize al Statelor Unite (engleză Visa Waiver Program)[71][72].
Christodoulides a acceptat invitația președintelui american Joe Biden de a vizita Casa Albă la 30 octombrie 2024, marcând prima vizită a unui președinte cipriot la Casa Albă de la primirea lui Glafcos Clerides de către Bill Clinton în iunie 1996[73][74]. Cei doi lideri au purtat discuții oficiale pe teme precum relațiile bilaterale, diversificarea energetică și stabilitatea regională și internațională[75][76]. Biden și-a exprimat, de asemenea, optimismul privind reunificarea Ciprului pe baza unei federații bizonale și bicomunale[77].
La 15 ianuarie 2024, președintele Biden a semnat o decizie prezidențială prin care Ciprul este integrat în trei programe esențiale de apărare ale Statelor Unite: programul Foreign Military Sales (FMS), programul Excess Defense Articles (EDA) și programele prevăzute de Titlul 10 pentru instruirea și dotarea forțelor de securitate străine[78][79].
Controverse
[modificare | modificare sursă]În ianuarie 2024, Christodoulides a fost criticat de opinia publică și de mass-media atât în Cipru, cât și în Grecia, pentru demiterea ministrului apărării Michalis Giorgallas, aparent în urma presiunilor din partea guvernului grec, care nu era de acord cu poziția lui Giorgallas privind o doctrină comună de apărare[80][81][82].
Viață personală
[modificare | modificare sursă]Christodoulides are patru copii împreună cu soția sa, Philippa Karsera, diplomat originar din Dora. Cei doi s-au cunoscut în 1999, când erau proaspăt numiți atașați diplomatici în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Philippa Karsera a activat în cadrul Înaltului Comisariat al Ciprului în Regatul Unit, apoi la Ambasada Ciprului din Atena și la Reprezentanța Permanentă a Ciprului pe lângă Uniunea Europeană, la Bruxelles. Ulterior, a fost promovată în funcția de director adjunct al Biroului Diplomatic al Președintelui, în cadrul Palatului Prezidențial din Cipru. În februarie 2022, a preluat conducerea direcției pentru managementul crizelor din Ministerul Afacerilor Externe[12][83].
În februarie 2025, viața lui Christodoulides a fost amenințată, o listă de revendicări fiindu-i transmisă, în care se preciza că, dacă nu se va conforma cerințelor, el și familia sa vor fi în pericol iminent[84]. Ca urmare a amenințării, Garda Prezidențială a sporit măsurile de protecție în jurul președintelui, iar Poliția Ciprului împreună cu Serviciul de Informații al Ciprului au demarat o anchetă pentru a identifica sursa amenințărilor, lansând totodată o investigație internațională în acest caz[85][86].
Christodoulides a contribuit la jurnale academice naționale și internaționale și este autorul a două cărți: Planuri pentru soluționarea problemei cipriote 1948–1978 (2009)[87] și Relațiile dintre Atena și Nicosia și problema cipriotă 1977–1988 (2013)[12][88].
Distincții și onoruri
[modificare | modificare sursă]Onoruri naționale
[modificare | modificare sursă]- Mare Maestru și Colan Mare al Ordinului Makarios al III-lea (28 februarie 2023)
- Mare Maestru al Ordinului de Merit al Republicii Cipru (28 februarie 2023)
Onoruri străine
[modificare | modificare sursă]- Germania: Mare Cruce, Clasa Specială, a Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania (12 februarie 2024)
- Patriarhia Ortodoxă Greacă a Ierusalimului: Mare Cruce Cavaler al Ordinului Cruciaților Ortodocși ai Sfântului Mormânt (22 martie 2018)
- Grecia: Mare Cruce a Ordinului Mântuitorului (13 martie 2023)[89]
- Italia: Mare Cruce Cavaler cu Colan al Ordinului de Merit al Republicii Italiene (26 februarie 2024)
- Țările de Jos: Mare Cruce Cavaler al Ordinului Leului Neerlandez (4 martie 2025)
- Polonia: Mare Cruce a Ordinului de Merit al Republicii Polone (4 octombrie 2021)[90][91]
- Serbia: Ordinul Steagului Sârb, Clasa I (4 mai 2021)[92][93]
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 4 5 6 7 8 „Curriculum Vitae” (în engleză). Ministry of Foreign Affairs of Cyprus[*]. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ https://www.protothema.gr/politics/article/1339177/neos-proedros-tis-kuprou-o-nikos-hristodoulidis/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Previous Ministers” (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Έφυγε στεναχωρημένος, έστειλε μήνυμα για τον κύκλο που ανοίγει ο Χριστοδουλίδης” (în greacă). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Council of Ministers Composition” (în engleză). Accesat în .
- ↑ „Αποχωρεί από το ΥΠΕΞ ο Νίκος Χριστοδουλίδης” (în greacă). Ο Φιλελεύθερος[*]. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Ο Πρόδρομος Προδρόμου νέος κυβερνητικός εκπρόσωπος της Κυπριακής Δημοκρατίας” (în greacă). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Κύπρος: Νέος κυβερνητικός εκπρόσωπος ο Ν. Χριστοδουλίδης” (în greacă). Η Καθημερινή[*]. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Christodoulides, Nikos (). „Christodoulides Nikos (Christodoulides Nikos)” (în engleză). Thessaloniki Summit. Accesat în .
- ↑ Μακρίδης, Φάνης (). „Νίκος Χριστοδουλίδης, ο θιασώτης του ορθολογισμού (Nikos Christodoulides, susținătorul raționalismului)” (în greacă). Philenews. Accesat în .
- 1 2 Christodoulides, Nikos (). „Nikos Christodoulides” (în engleză). Concordia. Accesat în .
- 1 2 3 4 Christodoulides, Nikos (). „Curriculum Vitae”. Ministry of Foreign Affairs of the Republic of Cyprus (în engleză).
- 1 2 „New cabinet announced (Noul cabinet anunțat)”. Cyprus Mail (în engleză). .
- ↑ „Provocations in EEZ dominate Christodoulides' contacts in Athens (Provocările în ZEE domină contactele lui Christodoulides la Atena)”. Cyprus Mail (în engleză). .
- ↑ „Zypern bittet UN um sofortige Hilfe bei Wiedervereinigungsbemühungen (Cipru solicită ONU asistență imediată în eforturile de reunificare)”. Handelsblatt (în germană). .
- ↑ „Netanyahu and Christodoulides discuss regional developments (Netanyahu și Christodoulides discută despre evoluțiile regionale)”. Cyprus Mail (în engleză). .
- ↑ „Christodoulides welcomes Exxon's intention to speed up drilling plans (Christodoulides salută intenția Exxon de a accelera planurile de foraj)”. Cyprus Mail (în engleză). .
- ↑ „Christodoulides and Mogherini discuss EU role in efforts to resume Cyprus talks (Christodoulides și Mogherini discută despre rolul UE în eforturile de reluare a negocierilor privind Cipru)”. Cyprus Mail (în engleză). .
- ↑ „The Minister of Foreign Affairs, Mr Nikos Christodoulides, had a telephone conversation with the Minister of Foreign Affairs of Armenia, Mr Zohrab Mnatsakanyan (Ministrul Afacerilor Externe, dl Nikos Christodoulides, a avut o convorbire telefonică cu Ministrul Afacerilor Externe al Armeniei, dl Zohrab Mnatsakanyan)” (în engleză). Press and Information Office, Republic of Cyprus. . Arhivat din original în . Accesat în .
- ↑ „Vučić uručio orden šefu kiparske diplomatije Hristodulidisu (Vučić a acordat o decorație șefului diplomației cipriote Hristodulidis)” (în sârbă). RTS. . Accesat în .
- ↑ „Κύπρος – Παραιτήθηκε ο Νίκος Χριστοδουλίδης από υπουργός Εξωτερικών (Cipru – Nikos Christodoulides a demisionat din funcția de ministru de externe)” (în greacă). Οικονομικός Ταχυδρόμος. . Accesat în .
- ↑ „Christodoulides struck from Disy party register (Christodoulides eliminat din registrul partidului Disy)” (în engleză). Cyprus Mail. . Accesat în .
- ↑ „New poll shows Christodoulides ahead in presidential race (Un nou sondaj îl arată pe Christodoulides în fruntea cursei prezidențiale)” (în engleză). Cyprus Mail. . Accesat în .
- ↑ „Ex-minister Christoulides wins Cyprus presidential election (Fostul ministru Christodoulides câștigă alegerile prezidențiale din Cipru)” (în engleză). AP News. . Accesat în .
- ↑ Kambas, Michele (). „Former Cyprus foreign minister wins presidential election (Fostul ministru de externe al Ciprului câștigă alegerile prezidențiale)”. Reuters (în engleză).
- ↑ Kambas, Michele (). „'Cyprus problem' top priority for island's new president ('Problema cipriotă' – prioritatea principală a noului președinte al insulei)”. Reuters (în engleză).
- ↑ „UN envoy has already begun Cyprus contacts (Emisarul ONU a început deja contactele în Cipru)” (în engleză). Cyprus Mail. . Accesat în .
- ↑ Ioannou, Yiannis (). „UN's new special envoy heads to Cyprus in early February (Noul emisar special al ONU se îndreaptă spre Cipru la începutul lunii februarie)” (în engleză). Knews. Accesat în .
- ↑ „Cyprus proposes maritime humanitarian corridor for Gaza (Cipru propune un coridor maritim umanitar pentru Gaza)” (în engleză). Cyprus Business News. . Accesat în .
- ↑ Stamouli, Nektaria (). „EU throws weight behind Cypriot plan to ship aid to Gaza (UE sprijină planul cipriot de a trimite ajutor către Gaza)” (în engleză). Politico.eu. Accesat în .
- ↑ Greco, Claudia (). „Cyprus outlines plan for maritime corridor to get aid to Gaza (Cipru prezintă planul pentru un coridor maritim de ajutor către Gaza)”. Reuters (în engleză).
- ↑ Kambas, Michele (). „Cyprus pushes Gaza corridor idea; leader to visit Egypt, Jordan (Cipru promovează ideea unui coridor către Gaza; liderul va vizita Egiptul și Iordania)”. Reuters (în engleză).
- ↑ Charalambous, Annie (). „Cyprus, France launch diplomatic marathon for Gaza humanitarian corridor initiative (Cipru și Franța lansează un maraton diplomatic pentru inițiativa coridorului umanitar către Gaza)” (în engleză). In-Cyprus. Accesat în .
- ↑ Shkurko, Jonathan (). „Cyprus' aid corridor to Gaza opens (Cipru deschide coridorul de ajutor către Gaza)” (în engleză). Cyprus Mail. Accesat în .
- ↑ Kambas, Michele (). „Screened in Cyprus, British and Cypriot aid heads to Gaza via Egypt (Verificat în Cipru, ajutor britanic și cipriot se îndreaptă către Gaza prin Egipt)”. Reuters (în engleză).
- ↑ „Επικοινωνία ΠτΔ με Φον ντερ Λάιεν - Στο επίκεντρο ανθρωπιστικός διάδρομος και μεταναστευτικό (Comunicație între Președintele Republicii și Ursula von der Leyen - În centrul atenției coridorul umanitar și migrația)” (în greacă). Cyprus Times. . Accesat în .
- ↑ „Ούρσουλα φον ντερ Λάιεν: Η Κομισιόν θα στηρίξει εφαρμογή θαλάσσιου διαδρόμου για Γάζα (Ursula von der Leyen: Comisia va sprijini implementarea coridorului maritim către Gaza)” (în greacă). Philenews. . Accesat în .
- ↑ Hummel, Tassilo (). „EU working on creating maritime humanitarian corridor to support people in Gaza (UE lucrează la crearea unui coridor umanitar maritim pentru a sprijini populația din Gaza)”. Reuters (în engleză).
- 1 2 Damaskinos, Iole (). „Von der Leyen expected in Cyprus to discuss sea corridor (Se așteaptă ca Von der Leyen să viziteze Cipru pentru a discuta despre coridorul maritim)” (în greacă). Cyprus Mail. Accesat în .
- ↑ „Προχωρούν με λιμάνι οι ΗΠΑ στη Γάζα για υλοποίηση του θαλάσσιου διαδρόμου από την Κύπρο (Statele Unite avansează cu portul în Gaza pentru implementarea coridorului maritim din Cipru)” (în greacă). Reporter.com.cy. . Accesat în .
- ↑ „Ο Μπάιντεν ανακοινώνει κατασκευή λιμανιού στη Γάζα για τον ανθρωπιστικό διάδρομο (Biden anunță construirea unui port în Gaza pentru coridorul umanitar)” (în greacă). AlphaNews. . Accesat în .
- ↑ „Explainer: Will Biden's temporary port plan stop famine in Gaza? (Explicație: Va opri planul temporar al lui Biden pentru un port foametea în Gaza?)” (în engleză). In-Cyprus. . Accesat în .
- ↑ „Ενεργοποιείται ο ανθρωπιστικός διάδρομος-Ανάβει πράσινο το Ισραήλ, έρχεται στην Κύπρο η Φον ντερ Λάιεν (Coridorul umanitar devine operațional – Israel dă undă verde, von der Leyen vine în Cipru)” (în greacă). Reporter.com.cy. . Accesat în .
- ↑ „EC President to inspect Gaza aid corridor infrastructure in Cyprus (Președintele Comisiei Europene va inspecta infrastructura coridorului de ajutor pentru Gaza în Cipru)”. Stockwatch (în engleză). .
- ↑ „EC President travelling to Cyprus to discuss Gaza aid corridor (Președintele Comisiei Europene călătorește în Cipru pentru a discuta despre coridorul umanitar către Gaza)” (în engleză). In-Cyprus. . Accesat în .
- ↑ Tomaras, Apostolos (). „Cyprus opens sea corridor to Gaza with EU and US support (Cipru deschide coridorul maritim către Gaza cu sprijinul UE și SUA)” (în engleză). Knews. Accesat în .
- ↑ „Cyprus-Gaza aid corridor: some relief but no end to crisis (Coridorul de ajutor Cipru-Gaza: o oarecare ușurare, dar fără sfârșitul crizei)” (în engleză). Deutsche Welle. . Accesat în .
- ↑ „First aid ship to Gaza leaves Cyprus port (Primul vas cu ajutor umanitar pleacă din portul Cipru către Gaza)” (în engleză). Al Jazeera. . Accesat în .
- ↑ Kourtoglou, Yiannis (). „Charity loads food aid on to barge in Cyprus headed for Gaza (Organizație caritabilă încarcă ajutor alimentar pe o barjă în Cipru cu destinația Gaza)”. Reuters (în engleză).
- ↑ Ferreira Santos, Sofia (). „Gaza aid ship expected to set sail from Cyprus (Nava cu ajutor umanitar către Gaza este așteptată să plece din Cipru)” (în engleză). BBC News. Accesat în .
- ↑ de Vega, Luis; Hierro, Lola (). „Operation Safeena: The thousand and one obstacles to bringing aid to Gaza by sea (Operațiunea Safeena: 1001 obstacole în aducerea ajutorului către Gaza pe mare)” (în engleză). El País. Accesat în .
- ↑ „«Γιγαντώνεται» η Αμάλθεια, στο επίκεντρο ευρωπαϊκού ενδιαφέροντος η Κύπρος („Planul Amalthea se extinde, Cipru în centrul interesului european")” (în greacă). AlphaNews. . Accesat în .
- ↑ „Στο λιμάνι Λάρνακας το δεύτερο πλοίο για ανθρωπιστική βοήθεια στη Γάζα (Al doilea vas cu ajutor umanitar pentru Gaza se află în portul Larnaca)” (în greacă). AlphaNews. . Accesat în .
- ↑ Christou, Jean (). „Minimum wage increased to €1,000 a month (Salariul minim majorat la 1.000 € pe lună)” (în engleză). Cyprus Mail. Accesat în .
- ↑ Panayiotou, Yiannis (). „Minimum wage hiked to €1,000 (Salariul minim majorat la 1.000 €)” (în engleză). Financial Mirror. Accesat în .
- ↑ „Fitch: Αναβάθμιση της κυπριακής οικονομίας σε «BBB+» (Fitch: Upgradarea economiei cipriote la „BBB+")” (în greacă). Η Καθημερινή. . Accesat în .
- ↑ „Fitch: Ούριος άνεμος για την κυπριακή οικονομία - Αναβάθμιση σε BBB+ (Fitch: Vânt favorabil pentru economia cipriotă – Upgrade la BBB+)” (în greacă). Economy Today. . Accesat în .
- ↑ „Οι S&P's αναβάθμισαν την κυπριακή οικονομία από ΒΒΒ σε ΒΒΒ+ (S&P a îmbunătățit ratingul economiei cipriote de la BBB la BBB+)” (în greacă). AlphaNews. . Accesat în .
- ↑ Rougalas, Panayiotis (). „Cyprus receives major credit rating boost from Moody's (Cipru primește o îmbunătățire semnificativă a ratingului de credit din partea Moody's)” (în engleză). Knews. Accesat în .
- ↑ Christou, Jean (). „Cyprus says Moody's A3 upgrade vote of confidence in economy (Cipru spune că upgrade-ul Moody's la A3 este un vot de încredere în economie)”. Reuters (în engleză).
- ↑ Stamouli, Nektaria (). „Cyprus declares migration crisis, calls for EU to help (Cipru declară criză migrațională, solicită ajutorul UE)” (în engleză). Politico Europe. Accesat în .
- ↑ „Cyprus President urges EU action amid migration crisis (Președintele Ciprului solicită acțiunea UE în fața crizei migrației)” (în engleză). Knews. . Accesat în .
- ↑ „Επίσημα στο Υφυπουργείο Μετανάστευσης όλες οι σχετικές αρμοδιότητες (Toate atribuțiile oficiale transferate către Subsecretariatul pentru Migrație)” (în greacă). AlphaNews. . Accesat în .
- ↑ „Από σήμερα και επίσημα η Κύπρος έχει Υφυπουργό Μετανάστευσης (De astăzi, Cipru are oficial un Subsecretar pentru Migrație)” (în greacă). Offsite. . Accesat în .
- ↑ „Cyprus cuts migrant arrivals by 50%, earns European praise (Cipru reduce sosirile de migranți cu 50%, câștigând laude europene)” (în engleză). Knews. . Accesat în .
- ↑ „Cyprus third in EU deportations of third-country nationals in 2023 (Cipru pe locul trei în UE la deportările cetățenilor din țări terțe în 2023)” (în engleză). In-Cyprus. . Accesat în .
- ↑ „Postare Instagram: "Cyprus outlines plan for maritime corridor to get aid to Gaza" (Cipru prezintă planul pentru coridorul maritim de ajutor către Gaza)” (în engleză). Reuters. . Accesat în .
- ↑ Ψύλλου, Δέσποινα (). „Χρηματοδότηση μαμούθ €282 εκατ. για την ψηφιακή Κύπρο (Finanțare mamut de 282 milioane € pentru Ciprul digital)” (în greacă). Philenews. Accesat în .
- ↑ „Υφυπουργείο Έρευνας: Προσπάθεια να μετατραπεί η Κύπρος σε κόμβο τεχνολογίας (Subsecretariatul pentru Cercetare: Eforturi de transformare a Ciprului într-un hub tehnologic)” (în greacă). Kathimerini. . Accesat în .
- ↑ „U.S.-Cyprus relationship significantly upgraded, says President (Relația SUA-Cipru semnificativ îmbunătățită, spune președintele)” (în engleză). In-Cyprus. . Accesat în .
- ↑ Kades, Andria (). „US-Cyprus relations stronger than ever (Relațiile SUA-Cipru mai puternice ca niciodată)” (în engleză). Cyprus Mail. Accesat în .
- ↑ „ΗΠΑ - Κύπρος: Ανακοινώθηκε Στρατηγικός Διάλογος (SUA - Cipru: A fost anunțat Dialogul Strategic)” (în greacă). Offsite. . Accesat în .
- ↑ „Our View: Biden meeting underlines Christodoulides' biggest achievement (Întâlnirea cu Biden subliniază cea mai mare realizare a lui Christodoulides)” (în engleză). Cyprus Mail. . Accesat în .
- ↑ „Biden expresses optimism for a solution on the Cyprus issue during Christodoulides' White House visit (Biden exprimă optimism pentru o soluție privind problema Ciprului în timpul vizitei lui Christodoulides la Casa Albă)” (în engleză). Kathimerini. . Accesat în .
- ↑ „Μπάιντεν σε Χριστοδουλίδη: Ήταν χαρά μου να σας καλωσορίσω στον Λευκό Οίκο (Biden către Christodoulides: A fost o plăcere să vă primesc la Casa Albă)” (în greacă). Philenews. . Accesat în .
- ↑ Bimbishis, Andreas (). „US sends message on Cyprus problem ahead of White House talks (SUA transmite un mesaj privind problema Ciprului înaintea discuțiilor de la Casa Albă)” (în engleză). In-Cyprus. Accesat în .
- ↑ Cleaver, Tom (). „Biden: I remain optimistic about the possibility of Cyprus solution (Biden: Rămân optimist cu privire la posibilitatea unei soluții pentru problema Ciprului)” (în engleză). Cyprus Mail. Accesat în .
- ↑ „Ιστορική συμφωνία μεταξύ Κύπρου και ΗΠΑ με υπογραφή τριών αμυντικών προγραμμάτων – Τι προβλέπει το νέο πλαίσιο συνεργασίας (Acord istoric între Cipru și SUA cu semnarea a trei programe de apărare – Ce prevede noul cadru de cooperare)” (în greacă). OmegaLive. . Accesat în .
- ↑ Bimbishis, Andreas (). „Τι κερδίζει η Κύπρος από το διάταγμα Μπάιντεν για πρόσβαση σε αμυντικό υλικό (Ce câștigă Cipru din decretul Biden privind accesul la echipamente de apărare)” (în greacă). Philenews. Accesat în .
- ↑ Καφετζή, Αλεξία (). „Η Αθήνα «έφαγε» τον Γιωργάλλα (ΕΙΚΟΝΑ) (Atena „l-a înlăturat" pe Giorgallas (IMAGINE))” (în greacă). 24h.com.cy. Accesat în .
- ↑ „Καρατόμηση του Κύπριου Υπουργού Άμυνας κατόπιν αιτήσεως των Αθηνών (Demiterea ministrului cipriot al Apărării la solicitarea Atenei)” (în greacă). Newsbreak.gr. . Accesat în .
- ↑ Πέτρου, Ευθύμιος (). „ΕΣΤΙΑ: Η Αθήνα «αποκεφάλισε» τον Γιωργάλλα–Επέμενε για Ενιαίο Αμυντικό Δόγμα (ESTIA: Atena l-a „decapitat" pe Giorgallas – A insistat pentru Doctrina de Apărare Comună)” (în greacă). Sigmalive. Accesat în .
- ↑ Charalambous, Annie (). „Philippa Karsera: The career diplomat who is Cyprus' new First Lady (Philippa Karsera: Diplomata de carieră care este noua Primă Doamnă a Ciprului)” (în engleză). In-Cyprus. Accesat în .
- ↑ Makrides, Fanis (). „Cyprus President Christodoulides confirms security threat investigation (Președintele Ciprului Christodoulides confirmă investigarea unei amenințări la adresa securității)” (în engleză). In-Cyprus. Accesat în .
- ↑ Ioannou, Katerina (). „Apeiles kata Christodoulidi: Stis erevnes kai mystikes ypiresies xenon choron (Amenințări la adresa lui Christodoulides: Investigații și implicarea serviciilor secrete străine)” (în greacă). AlphaNews. Accesat în .
- ↑ Tsindas, Constantinos (). „Life threats against President sent through social media, as protection measures raised (Amenințări la adresa președintelui transmise prin rețelele sociale, măsuri de protecție sporite)” (în engleză). In-Cyprus. Accesat în .
- ↑ Christodoulides, Nikos (). Τα σχέδια λύσης του κυπριακού, 1948–1978 (Planurile de soluționare a problemei cipriote, 1948–1978) (în greacă). Atena: Ekdoseis Kastaniōtē. ISBN 9789600349948.
- ↑ Christodoulides, Nikos (). Οι σχέσεις Αθηνών-Λευκωσίας και το Κυπριακό, 1977–1988 (Relațiile dintre Atena și Nicosia și problema cipriotă, 1977–1988) (în greacă). Atena: I. Siderēs. ISBN 9789600806007.
- ↑ „Παρασημοφόρησε τον ΠτΔ η Σακελαροπούλου (Președinta Sakellaropoulou l-a decorat pe președintele Republicii Cipru)” (în greacă). Philenews. . Accesat în .
- ↑ „Postanowienie Prezydenta Rzeczypospolitej Polskiej o nadaniu orderów (Hotărârea Președintelui Republicii Polone privind acordarea de ordine)” (în poloneză). Monitor Polski. . Accesat în .
- ↑ „Cypr ma nowego prezydenta (Cipru are un nou președinte)” (în poloneză). Cypr24. . Accesat în .
- ↑ „Vučić uručio orden šefu kiparske diplomatije Hristodulidisu (Vučić a înmânat o decorație șefului diplomației cipriote Hristodoulidis)” (în sârbă). Politika. . Accesat în .
- ↑ „Cyprus FM to receive Order of the Serbian Flag, First Class, during working visit to Belgrade on Monday (Ministrul de Externe al Ciprului va primi Ordinul Steagul Sârbesc, Clasa Întâi, în timpul vizitei de lucru la Belgrad de luni)” (în engleză). Parikiaki. . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Níkos Christodoulides la Wikimedia Commons
