Nikolai Trubețkoi
| Nikolai Trubețkoi | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Moscova, Imperiul Rus |
| Decedat | (48 de ani)[1][5][2][3] Viena, Germania Nazistă |
| Înmormântat | Cimitirul Central din Viena |
| Cauza decesului | cauze naturale (infarct miocardic) |
| Părinți | Serghei Nikolaevici Trubețkoi[*] Praskovya Obolenskaya[*] |
| Cetățenie |  Imperiul Rus.svg){kind=small} URSS |
| Ocupație | lingvist istoric profesor universitar[*] phonologist[*] |
| Activitate | |
| Alma mater | istoriko-filologiceski fakultet Moskovskogo universiteta[*] |
| Organizație | Universitatea din Viena Universitatea din Sofia |
Modifică date / text  | |
Prințul Nikolai Sergheievici Trubețkoi[6] (n. ,[1][2][3][4] Moscova, Imperiul Rus – d. ,[1][5][2][3] Viena, Germania Nazistă) a fost un lingvist și istoric rus ale cărui teorii au format nucleul Școlii de lingvistică structurală din Praga. Este unanim considerat a fi fondatorul morfofonologiei. El a fost, de asemenea, asociat cu eurasianiștii ruși.
Viața și cariera[modificare | modificare sursă]
Trubețkoi s-a născut într-un mediu extrem de rafinat. Tatăl său, Serghei Nikolaevici Trubețkoi, provenea dintr-o familie domnească Gediminid. În 1908, el s-a înscris la Universitatea din Moscova. A urmat apoi o vreme Universitatea din Leipzig, unde i-a predat August Leskien, un pionier al cercetării în legile schimbărilor fonetice.[7]
După absolvirea Universității din Moscova (1913), Trubețkoi a ținut prelegeri acolo până la Revoluția din 1917. După aceea, el s-a mutat mai întâi la Universitatea din Rostov-pe-Don, apoi la Universitatea din Sofia (1920-1922) și, în cele din urmă, a obținut postul de profesor de filologie slavă la Universitatea din Viena (1922–1938). A murit în urma unui atac de cord atribuit persecuției naziste, în urma publicării unui articol extrem de critic despre teoriile lui Hitler.
Principiile fonologiei[modificare | modificare sursă]
Contribuțiile principale ale lui Trubețkoi în lingvistică sunt în domeniul fonologiei, în special în analiza sistemelor fonologice ale limbilor individuale și în căutarea legilor generale și universale ale fonologiei. Cea mai importantă lucrare a sa, Grundzüge der Phonologie (Principiile fonologiei)[8] a apărut postum. În această carte el a definit faimosul fonem ca fiind cea mai mică unitate distinctă în structura unei limbi date. Această lucrare a fost crucială în stabilirea fonologiei ca o disciplină separată de fonetică.
Este uneori greu să distingem punctele de vedere ale lui Trubețkoi de cele ale prietenului său, Roman Jakobson, al cărui merit incontestabil a fost răspândirea, după moartea lui Trubețkoi, a viziunilor Școlii de la Praga privind fonologia.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d „Nikolai Trubețkoi”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d Nikolay Sergeyevich Trubetskoy, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b N.S. Trubetzkoy, KNAW Past Members, accesat în
- ^ a b Трубецкой Николай Сергеевич, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ De asemenea, au fost transliterate Troubetskoy, Trubetskoy etc.
- ^ Roman Jakobson, Scrieri selectate, vol. VII, Walter de Gruyter, 1985, p. 266.
- ^ Trubetzkoy, Nikolai (). Principles of phonology. Berkeley: University of California Press. ISBN 0520015355.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Anderson, Stephen R. (1985). Fonologie în secolul al XX-lea. Teorii ale regulilor și teoriilor reprezentărilor. Chicago: Universitatea din Chicago Press. pp 83-116.
- Biografia intelectuală a lui Nikolai Trubetzkoy la Galeria gânditorilor ruși (Societatea Internațională pentru Filosofi).