Nicolae Stroe

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Nicolae Stroe
Nicolae Stroe.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat România 24 iunie 1990, Tel Aviv, Israel
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație actor Modificați la Wikidata
Activitate
Gen muzical romanțe, tango, populară, ușoară
Case de discuri Electrecord, His Master's Voice, Lifa Record
Prezență online

Nicolae Stroe (Stroe Nacht, n. 5 mai 1906,[1] comuna Răcăciuni, județul Bacău; d. 24 iunie 1990, Tel Aviv, Israel) a fost un regizor, actor și comic român, de origine evreiască. Conform certificatului de naștere donat de primarul comunei Răcăciuni, băiatului acestuia, Eugen, data nașterii este 5 mai 1906.

Biografie[modificare | modificare sursă]

În perioada interbelică a făcut parte, împreună cu Vasile Vasilache, din cuplul umoristic Stroe și Vasilache. Pe Vasilache l-a cunoscut la Grădina Volta-Buzești. Prima emisiune "Ora veselă" s-a transmis la Radio București pe data de 9 ianuarie 1929.

După prematurul deces al partenerului Vasile Vasilache în anul 1944 (în urma unui bombardament), Nicolae Stroe a continuat solo transmiterea "live", ani în șir, a popularei emisiuni "Ora veselă", care începea totdeauna cu refrenul:

Alo, alo, aici e Stroe,
Și roagă să-i dați voie,
O clipă să vă-nveselească,
Să glumească,
Iar cu Voi"...

A debutat în teatru ca figurant la Teatrul Mic, iar primul rol adevărat a fost în piesa „Azais” de Louis Verneuil, unde a jucat alături de Leny Caler și Ion Iancovescu.

A emigrat în Israel în 1977.[2]

A avut un frate, Isaiia Răcăciuni (poet, editor, romancier).[3]

A fost căsătorit cu actrița Nora Piacentini și cu artista Rolanda Camin, cu care a avut un fiu, pedagogul de teatru Eugen Nacht Stroe, și o fiică, Dana, psihologă.[2]

A fost unul dintre cele mai îndrăgite cupluri umoristice, înscris cu litere de aur în istoria Teatrului de Revistă si a Revistei romanesti, format din actorii N. Stroe (1905-1990) și Vasile Vasilache (1907-1944). `Ei rămăn în istoria Revistei românești nu numai cu valoarea artei lor, ci mai presus de toate, cu gestul - care adesea mi se pare incomensurabil, de a fi trăit și de a fi murit prieteni` - scria Aurel Storin în cartea sa `Farmecul discret al revistei`. Și-au legat numele de scenă și notorietatea de prima emisiune `Ora veselă` care s-a transmis la Radio București pe data de 9 ianuarie 1929. În fiecare duminică la ora 14.30, cei doi se auzeau la Radio București în celebra `Ora Veselă` cu refrenul: `Alo, alo, aici e radio / Stroe și Vasilache, lache, lache...` . Pe 1 septembrie 1932 l-au convins pe directorul Radiodifuziunii, profesorul Mugur, tatăl regizorului de azi Vlad Mugur, să apară `pe viu` în emisiunea deja celebră `Ora veselă`. După ce s-au cunoscut la Grădina `Volta-Buzești, N.Stroe și Vasile Vasilache, au devenit prieteni de nedespărțit, iar în anii '30 și până în 1944, celebrul și popularul cuplu `Stroe și Vasilache` a fost cel mai iubit cuplu umoristic interbelic. Puțini sunt aceia care stiu că cei doi au jucat și au realizat (scenariu, regie) și un film - printre cele mai vechi păstrate în întregime, cu scenariu original: `Bing Bang` (1934), film sonor și primul film muzical românesc. Apoi, în 1935, au mai realizat și filmul `Ora veselă`. Au jucat la Teatrul `Alhambra` și în spectacolele de revistă ale `Companiei Cărăbuș - Constantin Tănase` în București. Au fost invitați la Paris, la Radio France, la Istanbul, Beirut, Tel Aviv, Alexandria - Egipt (și la curtea regelui Faruk) alături de marele Constantin Tănase. Au scris nenumărate texte pentru reviste și comedii muzicale (`Acceleratul 402`, `Firfirica`, `Cavaler Gândac`, `Săracu' Gică` `Apartamentul 42`, `Picollo` și altele). În 1940, deși actorilor Stroe și Vasilache li s-a interzis să mai apară împreună pe scenă, prietenia lor strânsă i-a făcut să continue să scrie și să compună împreună. Vasilache juca în spectacolele de la `Cărăbuș` și `Alhambra`, iar N.Stroe la Teatrul `Baraseum` - teatrul artiștilor evrei. În 1944 Vasile Vasilache (s-a născut pe 26 octombrie 1907, la Huși, județul Vaslui) moare în urma unui bombardament american asupra Bucureștilor (de la 4 aprilie). După prematurul deces al partenerului Vasile Vasilache în anul 1944, N. Stroe a continuat singur transmiterea `live`, ani în șir, a popularei emisiuni `Ora veselă` (au mai fost și altele - `Alo! Alo! Aici e Stroe și Vasilache` și la `Alo, aici e Stroe`), care începea totdeauna cu refrenul: Alo, alo, aici e Stroe Și roagă să-i dați voie, O clipă să vă-nveselească, Să glumească, Iar cu Voi`...

N.Stroe rămane singur, iar în 1945, înființează împreună cu Nora Piacentini și Mircea Septilici, Teatrul `Atlantic`, aflat pe strada Academiei din București, unde, timp de patru ani joacă în nenumărate reviste și comedii cu sala plină. După naționalizare, N.Stroe și trupa de artiști de la `Atlantic` se mută la Teatrul de Estradă (împreună cu Elly Roman, Zizi Serban, Didi Ionescu, I.Brandea, Rolanda Camin, Renato Giordani, Gică Petrescu, Ion Antonescu Cărăbuș și alții). Aici, timp de 2 ani colaborează împreună cu compozitorul Elly Roman. directorul teatrului. Cu această ocazie, N.Stroe dă numele teatrului - Teatrul satiric-muzical `Constantin Tănase`. Continuă apariția la radio, duminica, la `Ora Veselă` și apoi la `Radio Magazin` , `Satira și umorul`, `Unda veselă` cu binecunoscutul refren. La `Tănase` scrie, regizează și apare în nenumărate spectacole de revistă, încurajând tinere talente care mai tarziu au devenit vedete ale genului - Mircea Crișan, Vasile Tomazian și alții). După ani de succese - `Revista 58`, `Revista 62`, `Pe aripile revistei`, în urma multor dispute cu directorul teatrului de atunci, Sandu Eliad, N.Stroe se pensionează și părăsește teatrul pe care îl…botezase și căruia îi dăduse tot timpul și sufletul său. Înființează propria trupă de teatru prin `ARIA` cu care apare în numeroase spectacole de `Micro-revistă`, cum le numea personal, în București la Sala Dalles și în turnee prin toată țara. N.Stroe (Stroe Nacht) s-a născut pe 5 mai 1905 în comuna Răcăciuni, județul Bacău și a murit pe 24 iunie 1990, la Tel Aviv, Israel. Regizor, scriitor (a scris `77 de ani în 200 de pagini`, `Vasilache`, `Aplauze`) și actor de teatru și film (a jucat în `Bing Bang` -1935, `Ora Veselă` - 1936, `Toate pânzele sus!` -1976), el a debutat ca figurant la Teatrul Mic, iar primul rol a fost în piesa `Azais` de Louis Verneuil, unde a jucat alături de Leni Caler și Ion Iancovescu. A semnat regia spectacolelor Companiei `Stroe-Vasilache`, Teatrului Majestic, Companiei `Stroe și Vasilache`, Teatrului `Atlantic` (4 ani de stagiune), Teatrului de Revistă `Constantin Tanăse` și ale trupelor de estradă sub conducerea personală în cadrul A.R.I.A, Companiei `Cărăbuș - Constantin Tănase`, apoi a comediilor muzicale `Firfirica`, `Cavaler Gandac`, `Săracu' Gică`, `Acceleratul 402`, `Cafeneaua Mică`. A fost căsătorit cu actrița Nora Piacentini și cu artista Rolanda Camin, cu care are un fiu, actor, regizor și profesor de teatru - Eugen Stroe (Nacht) și o fiică, Dana, psiholog. N. Stroe a fost decorat cu titlul de Artist Emerit de către Petru Groza și cu Meritul Cultural Clasa I. În 1977 emigrează cu familia în Israel unde, după apariții în fața comunității românești și publicarea a trei cărți autobiografice, se stinge din viață pe 24 iunie 1990.

În cartea sa `77 de ani în 200 de pagini`, N.Stroe povestește despre entuziasmul acelor ani alături de prietenul său cel mai bun: `Ne făceam visuri mărețe și, ca să nu le uităm, le-am scris mare pe un perete din cabina noastră. La punctul unu am trecut un film ca la Hollywood sau pe aproape. Am început să scriem scenariul, cum în Capitală rulau numai filme cu prinți și prințese sau conți și contese și alte marafeturi. Noi am ales o poveste simplă, umană și foarte aproape de realitate, despre doi șomeri care se numeau Bing și Bang. Când scenariul a fost gata și cei care l-au citit au fost încântați, primul lucru pe care l-am făcut a fost să găsim un sponsor, aveam nevoie de cel puțin 350.000 lei, o mică avere în epocă. Tot prin fratele meu Isaiia (Răcăciuni- n.r.) am obținut banii de la directorul Loteriei de Stat, domnul Râmniceanu, care însă ne-a impus următorul final: șomerii cumpără un loz în final, care se dovedește a fi Lozul cel mare, devenind milionari. Loteria și-a făcut reclamă, iar noi ne-am realizat filmul. În afară de noi mai jucau: Vasiliu Birlic, Nora Piacentini, N.Gărdescu, Sili Vasiliu, Richard Rang, nu lipseau nici mama mea, coana Eugenia și nici tatăl lui Vasilache. Studiourile noastre au fost: Cișmigiul, Grădina Icoanei, Lacul Snagov și Ateneul Popular de pe strada Romană`. Printre șlagărele scrise și compuse de N. Stroe este suficient să ne amintim de `Trurli Trurli`, `Du-mă acasă, măi tramvai`, `Morărița`, `Ninge, ninge`, `Pentru tine”, Nu plâng pentru nimeni”, Dragoste poveste veche.

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Regizor de film[modificare | modificare sursă]

  • Bing Bang (1935)
  • Ora veselă (1935)

Actor[modificare | modificare sursă]

Regizor de teatru[modificare | modificare sursă]

  • revistele companiei Stroe Vasilache
  • revistele Teatrului Majestic - Compania Stroe și Vasilache
  • revistele Companiei Cărăbuș - Constantin Tănase printre care și două turnee ale companiei în Orientul Mijlociu
  • comediile muzicale "Acceleratul 402", "Firfirica", "Cavaler Gândac", "Săracu' Gica", "Cafeneaua Mică"
  • revistele Teatrului Atlantic în cei 4 ani de stagiune
  • reviste al Teatrului Constantin Tanăse și ale trupelor de estradă sub conducerea personală în cadrul A.R.I.A.

Cărți[modificare | modificare sursă]

  • 77 de ani în 200 de pagini
  • "Alo, va povesteste Stroe"
  • Stroe-Vasilache-Aplauze(scrisă de fiul său Eugen după notele luate de la tată)

Distincții[modificare | modificare sursă]

  • Artist emerit[3]

Fragmente audio[modificare | modificare sursă]

(audio) Stroe și Vasilache - „Alo, alo, aici e Radio”



Muzica[modificare | modificare sursă]

Autor[modificare | modificare sursă]

"Acceleratul 402", "Firfirica", "Săracu' Gică", "Apartamentul 42", "Piccolo", "Cavaler Gândac", "Ras, tuns și frezat"(împreună cu Mihail Sebastian) neterminată

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ conform altor date (Realitatea Evreiască, nr. 256-257, 1056-157, 24 iunie-25 iulie 2006) s-a născut pe data de 24 aprilie 2006
  2. ^ a b Mărul nu cade departe de copac! | NapocaNews
  3. ^ a b Realitatea Evreiască, nr. 256-257, 1056-157, 24 iunie-25 iulie 2006

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Realitatea Evreiască, nr. 256-257, 1056-157, 24 iunie-25 iulie 2006 Articole omagiare „Centenar N. Stroe”

Legături externe[modificare | modificare sursă]