Nicolae Cornățeanu
| Nicolae Cornățeanu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 22 februarie 1899 Șocarici, județul Ialomița, România |
| Decedat | 23 octombrie 1977 București, România |
| Naționalitate | română |
| Ocupație | agronom, economist agrar, profesor universitar |
| Limbi vorbite | limba română[1] |
| Activitate | |
| Domeniu | economie agrară, contabilitate agricolă, politici agricole |
| Instituție | Institutul de Cercetări Agronomice din România, Facultatea de Agricultură Herăstrău |
| Cunoscut pentru | întemeietor al școlii de economie agrară și contabilitate agricolă din România |
| Modifică date / text | |
Nicolae Cornățeanu (n. 22 februarie 1899, Șocarici, județul Ialomița – d. 23 octombrie 1977, București) a fost un inginer agronom, economist agrar, profesor universitar, doctor în științe agricole și ministru al agriculturii în mai multe guverne din perioada interbelică.[2] Este considerat unul dintre fondatorii economiei agrare și ai contabilității agricole moderne în România.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Copilărie și educație
[modificare | modificare sursă]Nicolae Cornățeanu s-a născut în satul Șocarici, județul Ialomița. A urmat liceul la Tulcea și a absolvit în 1923 Școala Superioară de Agricultură de la Herăstrău, ca șef de promoție. A beneficiat de burse guvernamentale în Viena (Hochschule für Bodenkultur), la Politehnica din Zürich și la Uniunea Plugarilor Elvețieni din Brugg, iar în 1926 a devenit doctor în științe agricole.
Carieră profesională
[modificare | modificare sursă]În 1926 a fost numit conferențiar universitar, iar din 1929 a preluat conducerea Secției de Economie Rurală a ICAR. A contribuit la introducerea sistematică a cercetării în domeniile economiei agrare și contabilității agricole, publicând numeroase lucrări de specialitate.
A studiat în SUA cu bursă Rockefeller, la Universitatea Cornell și în statele Illinois, Kansas și Minnesota. A fost profesor universitar titular la Facultatea de Agricultură din București și membru al mai multor comisii științifice naționale.
A condus echipa de economiști în cercetările Institutului Social Român sub coordonarea sociologului Dimitrie Gusti (1929–1931). A desfășurat cercetări fundamentale privind structura gospodăriilor țărănești și rentabilitatea exploatațiilor agricole.
Activitate științifică
[modificare | modificare sursă]Nicolae Cornățeanu a elaborat o viziune unitară asupra economiei agricole, pledând pentru raționalizarea agriculturii, extinderea mecanizării, introducerea contabilității agricole și înființarea obștilor de producție. A fost un susținător al specializării pe zone agricole naturale, al consolidării proprietății agricole și al cooperativelor rurale.
A fost autorul lucrărilor:
- Reforma agrară și gospodăria noastră agricolă (1930)
- Contabilitatea țărănească (1936)
- Criza agricolă și criza agrară (1937)
- Raționalizarea agriculturii române în cadrul noii economii agrare (1940)
- Tehnică și economie (1940)
După 1955, în colaborare cu INCDA Fundulea și Institutul de Cercetări Economice, a redactat sinteze importante:
- Bazele economice ale cercetării plantelor și asolementelor (1957)
- Bazele economice ale creșterii animalelor (1958)
- Posibilități pentru reducerea prețului de cost la creșterea vitelor (1958)
Lucrări
[modificare | modificare sursă]- Muncă și creație în agricultura românească, București, 1927
- Agricultura și cooperația în Elveția, București, 1928
- Contabilitate simplă sau contabilitate dublă, București, 1928
- Problema datoriilor agricole, București, 1932
- Creșterea și rentabilitatea porcilor în România, București, 1935
- Cît costă 1 kg de grîu, București, 1936
- Importanța contabilității agricole, București, 1939
Premii și recunoaștere
[modificare | modificare sursă]- Premiul Academiei Române (1915), pentru lucrarea Problemele noastre agrare
- Membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice (1969)
- Colegiul Agricol din Tulcea îi poartă numele
Recunoaștere internațională
[modificare | modificare sursă]- Bursier Rockefeller (1935–1937)
- Participare la al V-lea Congres Internațional al Învățământului Agricol Superior, Buenos Aires, 1930
- Membru al Federației Internaționale a Tehnicienilor Agronomi
Contribuții suplimentare
[modificare | modificare sursă]A fost unul dintre cei mai prolifici publiciști agrari, cu peste 200 de articole și recenzii în revistele: Viața agricolă, Pagini agrare și sociale, Casa noastră. A pledat pentru educația economică a țăranului și modernizarea metodelor de exploatare agricolă în România.
Note
[modificare | modificare sursă]Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Viorel Iulian Peștean – Oameni de seamă ai științei agricole românești, vol. 1, Editura ASAS, București, pag. 262, acces online