National Rifle Association of America

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
National Rifle Association of America

NRAs hovedkvarter i Virginia
AbreviereNRA  Modificați la Wikidata
Înființare  Modificați la Wikidata
FondatorWilliam Conant Church[*]​
George Wood Wingate[*]​  Modificați la Wikidata
Domeniu de activitategun laws and policy[*][[gun laws and policy (gun laws are used in order to reduce the harm potential of firearms)|​]]  Modificați la Wikidata
SediuFairfax
site web oficial
pagină Facebook
cont Twitter
canal YouTube
Modifică date / text Consultați documentația formatului

National Rifle Association of America (NRA) este o organizație de lobbying⁠(d) care militează pentru dreptul de a deține și purta arme în Statele Unite ale Americii.[1][2] Înființată în 1871 cu scopul de a pregăti trupele armatei,[3] NRA a devenit în perioada contemporană o cunoscută asociație de lobby. Aceasta publică o suită de reviste și sponsorizează competiții de tir.[4] Conform conducerii, organizația avea în decembrie 2018 aproape 5 milioane de membri, numărul nu a fost însă confirmat.[5][6][7]

NRA este unul dintre cele mai influente grupuri de lobby din politica SUA.[8][9][10] Institutul NRA pentru Acțiune Legislativă (NRA-ILA) este departamentul său de lobby care gestionează comisia sa de acțiune politică⁠(d), Political Victory Fund (PVF). De-a lungul istoriei sale, organizația a influențat legislația, a inițiat sau participat la procese, respectiv a susținut sau respins diferiți candidați la nivel local, statal sau federal. Printre cazurile notabile în care NRA-ILA s-a implicat se află Firearm Owners Protection Act⁠(d) (în română Legea privind protecția proprietarilor de arme de foc) - prin care se reduce numărul restricțiilor promulgate prin Legea privind controlul armelor din 1968⁠(d) - și amendamentul Dickey⁠(d) - care împiedică Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din a utiliza fonduri federale cu scopul de a milita pentru limitarea dreptului de a deține și purta arme de foc⁠(d).

Începând din anii 1970, NRA a fost puternic criticată de grupurile care susțin limitarea dreptului de a deține arme, de grupuri care militează pentru acest drept, de comentatori politici și politicieni.[11][12][13][14] Organizația a devenit ținta criticilor după ce a sugerat angajarea unor agenți de securitate înarmați în școli ca urmare a unor atacuri teroriste precum cele de la liceul Stoneman Douglas și școala elementară Sandy Hook.[15] Pe 6 august 2020, procurorul general al statului New York, Letitia James, a intentat un proces civil împotriva NRA pe motiv de fraudă, infracțiuni financiare, respectiv utilizarea abuzivă a fondurilor de caritate de către unii membrii ai conducerii și a cerut dizolvarea sa.

Istorie[modificare | modificare sursă]

La câteva luni după începerea războiului civil în 1861, americanii din Anglia au propus înființarea unei asociații naționale a deținătorilor de arme. Într-o scrisoare trimisă președintelui Abraham Lincoln și publicată în The New York Times, RG Moulton și RB Perry au recomandat fondarea unei organizații asemănătoare cu National Rifle Association⁠(d) din Marea Britanie. Aceștia au sugerat înființarea unui poligon de tragere, posibil într-o bază situată pe Staten Island, iar în cadrul primei competiții de tir organizate să ofere puști Whitworth⁠(d) drept premiu. De asemenea, au propus un comitet provizoriu care să conducă asociația: președintele Lincoln, ministrul de război, ofițeri și alte newyorkezi cunoscuți.[16][17][18]

National Rifle Association a fost înființată în statul New York pe 17 noiembrie 1871[19][20] de către redactorul revistei Armed Forces Journal⁠(d) William Conant Church⁠(d) și căpitanul George Wood Wingate⁠(d). Pe 26 noiembrie 1871, grupul și-a ales primii ofițeri corporativi. Generalul Ambrose Burnside - care activase ca armurier⁠(d) în Rhode Island - a fost ales președinte⁠(d).[21] După demisia sa pe 1 august 1872,[22] Church a fost preluat conducerea organizației.[23]

Arhivele armatei Uniunii⁠(d) precizează nivelul slab de pregătire al trupelor, moment în care generalul Burnside și-a deplâns recruții: „Din zece soldați care excelează la antrenamente și în mânuirea armelor⁠(d), doar unul înțelege cum să folosească luneta⁠(d) armei sau poate să lovească partea lată a unui hambar”.[24][25][26] Generalii au considerat că aceste probleme au apărut din cauza tacticii salvei⁠(d) utilizate de trupele înarmate cu muschete.[27][28]

Conștient că trupele necesită o pregătire mai bună, Wingate a trimis emisari în Canada, Regatul Unit și Germania să observe programele de antrenament ale armatelor acelor țări.[29] Cu planurile furnizate de Wingate, organul legislativ newyorkez a finanțat construcția unui poligon modern în Creedmoor⁠(d), Long Island pentru competițiile de tir. Poligonul a fost deschis oficial pe 21 iunie 1873.[30]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Korte, Gregory (). „Post-Newtown, NRA membership surges to 5 million”. USA Today. 
  2. ^ Carter, Gregg Lee, ed. (). „National Rifle Association (NRA)”. Guns in American Society: An Encyclopedia of History, Politics, Culture, and the Law. Santa Barbara, CA: ABC-CLIO. pp. 616–20. ISBN 978-0313386701. Accesat în . The National Rifle Association (NRA) is the nation's largest, oldest, and most politically powerful interest group that opposes gun laws and favors gun rights. 
  3. ^ „A BRIEF HISTORY OF THE NRA”. home.nra.org. Accesat în . 
  4. ^ „A Brief History of NRA”. National Rifle Association of America. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Analysis | Nobody knows how many members the NRA has, but its tax returns offer some clues”. Washington Post. 
  6. ^ AM, Ryan Sit on 3/30/18 at 10:54 (). „How big is the NRA? Gun group's membership might not be as powerful as it says”. Newsweek. Accesat în . 
  7. ^ „About the NRA”. home.nra.org. Accesat în . 
  8. ^ Lacombe, Matthew J. (). Firepower: How the NRA Turned Gun Owners into a Political Force (în engleză). Princeton University Press. ISBN 978-0-691-20746-9. 
  9. ^ FORTUNE Releases Annual Survey of Most Powerful Lobbying Organizations (5 noiembrie 1999)
  10. ^ Wilson, James Q. (). American Government: Institutions & Policies. Cengage Learning. p. 264. ISBN 978-0495802815.  Parametru necunoscut |arată-autori= ignorat (ajutor)
  11. ^ Lacombe, Matthew (). „Trump is at the NRA today. It didn't used to be a Republican ally”. Washington Post. Accesat în . This is Trump’s fifth consecutive appearance at the event, which regularly hosts a parade of prominent Republicans—especially as the organization has increasingly pushed conservative viewpoints that go far beyond gun rights. 
  12. ^ „Bloomberg Throws Punch at NRA, Obama: Bloomberg says NRA 'encourages behavior that causes things like Connecticut' shooting”. ABC News. . Accesat în . 
  13. ^ Robillard, Kevin (). „Frank Luntz: NRA not listening to public”. Politico. Accesat în . 
  14. ^ „Gun violence research: History of the federal funding freeze”. apa.org (în engleză). Accesat în . 
  15. ^ „Transcript of remarks from the NRA press conference on Sandy Hook school shooting”. The Washington Post. . 
  16. ^ „A National Rifle Association.; Patriotic Action of Americans Residing Abroad”. The New York Times (în engleză). . ISSN 0362-4331. Accesat în . 
  17. ^ „Abraham Lincoln papers: Series 1. General Correspondence. 1833–1916: R.B. Perry and R.G. Moulton to Abraham Lincoln, Wednesday, June 12, 1861 (Loyal Americans in Europe volunteer services)”. The Library of Congress (în engleză). Accesat în . 
  18. ^ „Prize Rifles A Note from Patriotic Americans in England”. The New York Times (în engleză). . ISSN 0362-4331. Accesat în . 
  19. ^ „The National Rifle Association”. The New York Times. . A meeting of the National Rifle Association was held in the Seventh Regiment armory yesterday, Gen. J.P. Woodward, of the second Division, presided, and Col. H.G. Shaw officiated as Secretary. Articles of association were presented and adopted. The incorporators are composed of forty prominent officers and ex-officers of the National Guard. Membership in the Association is to be open to all persons interested in the promotion of the rifle practice. Regiments and companies in the National Guard are entitled by the by-laws to constitute all their regular members in good standing members of the Association on the payment of one-half of the entrance fees and annual dues. 
  20. ^ „A Brief History of NRA”. NRA HQ. National Rifle Association of America. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ "Meeting of the National Rifle Association Election of Officers".
  22. ^ "Notes of the Day".
  23. ^ "National Rifle Association".
  24. ^ Bellini, Jason (December 20, 2012).
  25. ^ Achenbach, Joel; Higham, Scott; Horwitz Sari (January 12, 2013).
  26. ^ Craige, John Houston The Practical Book of American Guns (1950) Bramhall House pp. 84–93
  27. ^ "Timeline of the NRA", The Washington Post, January 12, 2013.
  28. ^ Kerr, Richard E. (1990). Wall of Fire – The Rifle and Civil War Infantry Tactics (PDF). US Army Command and General Staff College. Retrieved April 29, 2012.
  29. ^ Somerset, A.J. (). „Excerpt: How Canadians helped create the NRA”. Toronto Star. 
  30. ^ "America's Wimbledon: The Inauguration".

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=National_Rifle_Association_of_America&oldid=15443983