Nahicevan-pe-Don

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nahicevan-pe-Don
Նոր Նախիջևան
Нахичевань-на-Дону
—  sector al unui oraș[*]  —

Stemă
Stemă
Map
Nahicevan-pe-Don (Rusia)
Poziția geografică în Rusia
Coordonate: 47°13′53″N 39°45′25″E ({{PAGENAME}}) / 47.231388888889°N 39.756944444444°E

Țară Rusia
Regiune Regiunea Rostov
Așezare urbană[*] Rostov-pe-Don
Atestare Modificați la Wikidata

Fus orarUTC+3

Prezență online
Stema orașului Nahicevan-pe-Don, adoptată în 1811, conține albine și un stup, care-i simboliza pe armenii muncitori.[1]

Nahicevan-pe-Don (în rusă Нахичевань-на-Дону, transliterat: Nahicevan-na-Donu), cunoscut și ca Noul Nahicevan (în armeană Նոր Նախիջևան, transliterat: Nor Naxiĵevan; spre deosebire de „vechiul” Nahicevan), a fost un oraș populat de armeni din apropierea orașului Rostov-pe-Don din sudul Rusiei, fondat în 1779 de armenii din Crimeea⁠(d). Și-a păstrat statutul de oraș până în anul 1928, când a înglobat în orașul Rostov.

Istorie[modificare | modificare sursă]

f
Monumentul Ecaterinei cea Mare și Catedrala „Sf. Grigore Luminătorul” din piața principală a orașului

În vara anului 1778, după ce Hanatul Crimeii a devenit un stat vasal al Rusiei, aproximativ 12.600 de armeni din peninsula Crimeea⁠(d) au fost [[{{{2}}}|relocați]]⁠(en)[traduceți] de generalul Aleksandr Suvorov în regiunea Don. Imperiul Rus a căutat să întărească provincia Novorusia, care era vitală pentru integrarea deplină a Crimeii.[1] Împărăteasa Ecaterina cea Mare a acordat armenilor aproximativ 86.000 ha de pământ printr-un decret din 14 noiembrie 1779. Proiectul de strămutare a fost promovat și finanțat de contele armeano-rus Hovhannes Lazarian⁠(d).[2]

O treime dintre armeni au pierit pe drum și în timpul primei ierni, iar așezarea Noul Nahicevan a fost fondată de supraviețuitori. Ea „s-a dezvoltat rapid într-un oraș important, cu seminar și propria catedrală”.[3] În anul 1894 comunitatea armeană a ridicat Coloana lui Alexandru⁠(d) în Nahicevan-pe-Don pentru a-l sărbători pe împăratul Alexandru al II-lea al Rusiei; coloana a fost inaugurată la 18 septembrie 1894.[4]

La sfârșitul secolului al XX-lea a făcut parte din Oblastul Armata Donului⁠(d). În 1896 avea o populație estimată la 32.174 de locuitori, dintre care 14.618 (45,4%) erau rezidenți autohtoni și 17.556 (54,6%) erau neautohtoni. Credincioșii armeni apostolici erau estimați a fi în număr de 18.895 de locuitori (58,7%), ortodocșii la 10.965 de locuitori (34,1%), iar alții (evrei, rascolnici, musulmani, catolici, protestanți) la 2.314 locuitori (7,1%).[5] Potrivit recensământului imperial rus din 1897, orașul avea o populație de 28.427 de locuitori. Vorbitorii de limbi slave de est (ruși, ucraineni și belarusi) reprezentau aproximativ două treimi din populație (19.224 locuitori), în timp ce armenii (8.277 locuitori) constituiau o minoritate semnificativă (29,1%).[6]

Fuziunea cu Rostov și situația ulterioară[modificare | modificare sursă]

Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea „Noul Nahicevan” a fost „înghițit prin dezvoltarea orașului Rostov”.[3] Dicționarul Enciclopedic Brockhaus și Efron⁠(d) menționa încă din 1897 următoarele informații despre acest oraș: „În prezent, Nahicevan-pe-Don a fuzionat cu Rostovul, astfel încât limitele celor două orașe pot fi determinate doar prin planul urbanistic aprobat la 11 mai 1811.”.[5] La 28 decembrie 1928 Nor Naxiĵevan a devenit oficial parte componentă a orașului Rostov.[7] În 1929 zona a fost redenumită raionul Proletarski (în rusă Пролетарский район) și a fost cel mai mare raion al Rostovului.[8] În anul 2001 constituia „un fel de cartier armean în interiorul orașului”.[3] Potrivit recensământului rusesc din 2010, din cei 41.553 de armeni din orașul Rostov-pe-Don, 10.008 sau aproape 25% dintre toți armenii locuiau în raionul Proletarski, unde reprezintă mai mult de 8% din populație, cu mult peste procentul total de armeni din orașul (3,8%).[9]

Personalități din Nahicevan-on-Don[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Barkhudarian, V. (). „Նոր Նախիջևան [Nor Nakhijevan]”. Soviet Armenian Encyclopedia⁠(d) Volume 8 (în armeană). pp. 363–364. 
  2. ^ „Лазаревы”. Большая российская энциклопедия - электронная версия. Arhivat din original la . 
  3. ^ a b c Hewsen, Robert H. (). Armenia: A Historical Atlas. Chicago: University of Chicago Press. p. 280. ISBN 0-226-33228-4. 
  4. ^ „Памятники Нахичевани (Листая старые архивы) - Из истории Ростова - Ростов со всех сторон - Статьи, очерки, зарисовки”, Ростовберег.ру, accesat în  
  5. ^ a b Weinberg, Leonid (). „Нахичевань-на-Дону (Nakhichevan-on-Don)”. Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary Volume XXa⁠(d). pp. 705–706. 
  6. ^ „Первая всеобщая перепись населения Российской Империи 1897 г. Распределение населения по родному языку и уездам 50 губерний Европейской России”. Demoscope Weekly (în rusă). ISSN 1726-2887. 
  7. ^ „Ростов в датах (1749 – 1994)”. rostov-gorod.ru (în rusă). Rostov-on-Don Administration. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Пролетарский район”. rostov-gorod.ru (în rusă). Rostov-on-Don Administration. 
  9. ^ „Итоги Всероссийской Переписи Населения 2010 Года по Ростовской Области: Том 4 Национальный Состав и Владение Языками, Гражданство” (PDF). rostov.gks.ru (în rusă). Federal State Statistics Service of Russia⁠(d). Arhivat din original (PDF) la .