Municipiile României
România |
Acest articol face parte din seria: |
|
|
Geografia României · Politica României · Atlas |
Un municipiu (din latină municipium) este o unitate administrativă în România. Acest statut este acordat orașelor mai mari, cu un grad ridicat de urbanizare, cu o populație relativ mare, în general de peste 15 000 locuitori, cu un rol economic, social, politic și cultural însemnat. Acestea sunt criterii relative pentru definirea unui municipiu, neexistând la nivel de lege criterii bine definite pentru acordarea statutului de municipiu. Însă acordarea propriu-zisă a statutului de municipiu se face prin lege, nu este suficientă îndeplinirea criteriilor susmenționate. Localitățile care nu îndeplinesc unul sau mai multe din aceste criterii sunt clasificate ca orașe, sau, dacă nu sunt urbanizate, comune.
Administrația unui municipiu se numește municipalitate și este condusă de un primar. Municipiul nu are alte subdiviziuni administrative chiar dacă neoficial, municipiile mari sunt grupate în cartiere. Excepție face însă Municipiul București, care are un statut similar cu cel al unui județ și este în mod oficial împărțit în 6 subdiviziuni administrative numite sectoare.
Deși în limbajul comun municipiile sunt denumite simplu "orașe", distincția dintre statutul de oraș și cel de municipiu este importantă, mai ales la nivel politico-administrativ.
Etimologie
Originea în limba română este din cuvântul latin municipium. Municipium a fost numele dat orașelor romane din Italia sau din imperiu care aveau dreptul la autonomie în treburile interne.
Criterii
Conform legilor din România un municipiu trebuie să îndeplinească următoarele condiții, cantitative și calitative, minimale pentru a fi declarat municipiu¹ :
- Număr de locuitori - 40.000
- Populația ocupată în activități neagricole - 85%
- Dotarea locuințelor cu instalații de alimentare cu apă - 80%
- Dotarea locuințelor cu baie și WC în locuință - 75%
- Număr de paturi în spitale la 1000 de locuitori - 10
- Număr de medici care revin la 1000 de locuitori - 2,5
- Unități de învățământ-postliceal
- Dotări culturale și sportive - săli de spectacol, eventual teatre, instituții muzicale, biblioteci publice, stadion, săli de sport
- Locuri în hoteluri - 100
- Străzi modernizate - 60%
- Străzi cu rețele de distribuție a apei - 70%
- Străzi cu conducte de canalizare - 60%
- Epurarea apelor uzate - stație de epurare cu treaptă mecanică și biologică
- Străzi cu rețele de hidranți exteriori pentru stingerea incendiilor - 70 %
- Spații verzi (parcuri, grădini publice, scuaruri) - 15 m²/loc.
- Depozit controlat de deșeuri, cu acces asigurat - parc public
Clasificare
Potrivit legii, localitățile sunt ierarhizate pe ranguri, conform acestei ierarhizări există municipii de:
- rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanță europeană;
- rangul I - municipii de importanță națională, cu influență potențială la nivel european;
- rangul II - municipii de importanță interjudețeană, județeană sau cu rol de echilibru în rețeaua de localități.
Municipii de rangul 0 și I
Municipii de rangul 0 și I sunt centre de dezvoltare ce au număr important de locuitori: minimum 150.000 de locuitori (excepție Bacău și Târgu Mureș), accesibilitate directă la rețeaua majoră de căi de comunicații paneuropene (rutiere, feroviare, navale și aeriene), o bază economică la înalt nivel tehnologic și flexibilă (sector secundar, servicii productive, social-culturale și de natură informatică), universități, instituții de învățământ superior diversificate și o viață culturală bogată.
De asemenea municipiile de rangul 0 și I sunt singurele municipii ce pot constitui zone metropolitane în România, împreună cu localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată, la distanțe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri.
Oraș |
Rangul |
Populație[1] |
Suprafață (oraș) |
Suprafață (zona metropolitană) |
---|---|---|---|---|
București | Rang 0 | 1.883.425 | 228 km2 | 238 km2 |
Cluj-Napoca | Rang I | 324.567 | 165 km2 | 783 km2 |
Timișoara | Rang I | 319.279 | 129 km2 | 1070 km2 |
Iași | Rang I | 290.422 | 121 km2 | 788 km2 |
Constanța | Rang I | 283.372 | 125 km2 | 2121 km2 |
Craiova | Rang I | 269.506 | 81 km2 | 550 km2 |
Brașov | Rang I | 253.200 | 104 km2 | 1369 km2 |
Galați | Rang I | 249.432 | 246 km2 | 2267 km2 (împreună cu Brăila) |
Ploiești | Rang I | 209.945 | 90 km2 | 478 km2 |
Oradea | Rang I | 196.367 | 116 km2 | 792 km2 |
Brăila | Rang I | 180.302 | 78 km2 | 2267 km2 (împreună cu Galați) |
Pitești | Rang I | 155.383 | 41 Km2 | 773 km2 |
Bacău | Rang I | 144.307 | 43 km2 | 1065 km2 |
Târgu Mureș | Rang I | 134.290 | 67 km2 | 700 km2 |
Municipiile de rang II
În România există 94 municipii, împărțite după cum urmează:
- Orașele îngroșate sunt reședințe de județ și sunt orașe de rang II.
Vezi și
- Lista municipiilor din România
- Lista municipiilor și a orașelor din România înființate după 1989
- Lista orașelor din România
- Orașele interbelice ale Regatului României
Note
¹ - În prezent există municipii și orașe în care nu sunt încă atinși indicatorii cantitativi și calitativi minimali.
- „Legea nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități”. Monitorul Oficial. .