Sari la conținut

Munții Gutâi (sit SPA)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Munții Gutâi (sit SPA)

Situl la Creasta Cocoșului
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Maramureș
România
Coordonate47°48′57″N 23°45′48″E ({{PAGENAME}}) / 47.81575°N 23.763378°E47.81575; 23.763378
Suprafață28.439,2 ha  Modificați la Wikidata
Înființare  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000ROSPA0134  Modificați la Wikidata

Munții Gutâi este o arie protejată (arie de protecție specială avifaunistică — SPA[1]) din România întinsă pe o suprafață de 28.439,2 ha, integral pe uscat.

Situl se întinde pe teritoriul administrativ al județului Maramureș (Baia Mare, Baia Sprie, Budești, Câmpulung la Tisa, Cavnic, Desești, Giulești, Șișești, Ocna Șugatag, Remeți, Sarasău, Săpânța, Sighetu Marmației).[2] Centrul sitului Munții Gutâi este situat la coordonatele 47°48′57″N 23°45′48″E / 47.81575°N 23.763378°E ({{PAGENAME}})47.81575; 23.763378.

Situl Munții Gutâi a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică (ROSPA0134) în octombrie 2011[1] pentru a proteja mai multe specii avifaunistice.[3][4] Acesta se suprapune cu ariile protejate: Creasta Cocoșului, Rezervația fosiliferă Chiuzbaia, Mlaștina Iezerul Mare, Mlaștina Poiana Brazilor, Mlaștinile Vlășinescu și Tăul lui Dumitru.

Biodiversitate

[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunea continentală (9,37%) depresionară a Băii Mari și cea alpină (90,63%) a Munților Gutâi, aria protejată nu include niciun habitat protejat.[4]

La baza desemnării sitului se află 36 specii de păsări ocrotite la nivel european[3] sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: acvilă de munte (Aquila chrysaetos), cocoș de mesteacăn (Bonasa bonasia), bufniță (Bubo bubo), caprimulg (Caprimulgus europaeus), barză neagră (Ciconia nigra), cristel de câmp (Crex crex), [ciocănitoare cu spatele alb]] (Dendrocopos leucotos), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), presură sură (Emberiza calandra), șoim călător (Falco peregrinus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva), cinteză (Fringilla coelebs), cinteză de iarnă (Fringilla montifringilla), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), forfecuța gălbuie (Loxia curvirostra)[5], ciocârlie de pădure (Lullula arborea), privighetoare de zăvoi (Luscinia luscinia), codobatură albă (Motacilla alba)), codobatură de munte (Motacilla cinerea), muscar sur (Muscicapa striata), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), viespar (Pernis apivorus), pitulice de munte (Phylloscopus collybita), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), ciocănitoare verzuie (Picus canus), brumăriță de pădure (Prunella modularis), mugurar (Pyrrhula pyrrhula), aușel nordic (Regulus regulus), aușel sprâncenat (Regulus ignicapilla), mărăcinar negru (Saxicola torquatus), sitar de pădure (Scolopax rusticola), cănăraș (Serinus serinus), huhurez mare (Strix uralensis), silvie cu cap negru (Sylvia atricapilla) și cocoș de munte (Tetrao urogallus).[6]

  1. ^ a b Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice Natura 2000 în România
  2. ^ e-consultare.gov.ro Lista consolidată a ariilor protejate din România - Munții Gutâi (sit SPA); accesat la 11 aprilie 2025
  3. ^ a b „Natura 2000 Standard Data Form for Munții Gutâi”. Accesat în . 
  4. ^ a b „Munții Gutâi”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 
  5. ^ - The IUCN Red List of Threatened Species - Loxia curvirostra; accesat la 11 aprilie 2025
  6. ^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor, accesat la 11 aprilie 2025