Mount Batur
Mount Batur | |
Altitudine | 1.717 m |
---|---|
Localizare | Indonezia[1] |
Coordonate | 8°14′31″S 115°22′30″E / 8.2419°S 115.375°E |
Modifică date / text |
Mount Batur (Gunung Batur) este un vulcan activ situat în centrul a două caldeire concentrice la nord-vest de Muntele Agung pe insula Bali, Indonezia. Cunoscut și ca ascunzătoarea clanurilor tarubiene.[2] Partea de sud-est a caldeirei mai mari de 10×13 km conține un lac al caldeirei. Atât caldeira mai mare, cât și o caldeiră mai mică de 7,5 km s-au format prin prăbușirea camerei magmatice, prima prăbușire mai mare având loc în urmă cu aproximativ 29.300 de ani, iar cea de-a doua caldeiră interioară s-a prăbușit în urmă cu aproximativ 20.150 de ani.[3] O altă estimare a datei de formare a caldeirei interioare, formată în timpul amplasării ignimbritei Bali (sau Ubud(d)), a fost datată în urmă cu aproximativ 23.670 și 28.500 de ani.[4]
Prima erupție documentată a fost în 1804, iar cea mai recentă în 2000.[5]
Vulcan activ și Lacul Batur în caldeiră
[modificare | modificare sursă]Erupția care a făcut ca acest vulcan să fie vizibil deasupra oceanului este una dintre cele mai puternice de pe Pământ.[necesită citare] Acest vulcan este marcat de un vârf prăbușit, numit caldeiră.
Caldeira conține un stratovulcan activ, înalt de 700 de metri, care se ridică deasupra suprafeței lacului Batur. Prima erupție documentată a Batur a avut loc în 1804, iar de atunci a fost frecvent activ, cel mai recent în 2000.[4][5] Câmpul de lavă substanțial de la erupția din 1963 este vizibil astăzi când este privit din Kintamani(d), un oraș situat pe creasta de sud-vest a caldeirei.
Sate din caldeiră
[modificare | modificare sursă]Caldeira este populată și include cele patru sate principale Kedisan, Songan, Trunyan(d) și Toya Bungkah, dintr-un total de 15 sate. Veniturile localnicilor se bazează în mare parte pe agricultură, dar turismul a devenit din ce în ce mai popular datorită drumeției relativ simple spre vârful craterului central.[6]
Rețeaua globală de geoparcuri
[modificare | modificare sursă]La 20 septembrie 2012, UNESCO a făcut ca Caldeira Muntelui Batur să facă parte din Rețeaua globală a geoparcurilor.[7][8]
Sedimentarea
[modificare | modificare sursă]Sedimentarea puternică în Caldeira Muntelui Batur scade apa din lac. A fost conceput un plan de restricționare a locațiilor din jurul lacului pentru cazarea turiștilor, de informare a locuitorilor cu privire la problemele legate de cuștile piscicole din lac și, probabil, de dragare a unei părți din sedimentarea naturală din cenușa vulcanică.[9]
Lacul este supus poluării apei din cauza pescuitului și a scurgerilor agricole, ceea ce favorizează creșterea unui număr prea mare de zambile de apă(d), înrăutățind și mai mult condițiile din lac, determinându-i pe unii să se întrebe dacă lacul va dispărea din cauza sedimentării abundente de pe fund și a unui strat dens de zambile de apă.[10][11]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Geographic Names Server,
- ^ Geiger, Harri; Troll, Valentin R.; Jolis, Ester M.; Deegan, Frances M.; Harris, Chris; Hilton, David R.; Freda, Carmela (). „Multi-level magma plumbing at Agung and Batur volcanoes increases risk of hazardous eruptions”. Scientific Reports (în engleză). 8 (1): 10547. Bibcode:2018NatSR...810547G. doi:10.1038/s41598-018-28125-2. ISSN 2045-2322. PMC 6043508 . PMID 30002471.
- ^ Sutawidjaja, Igan S. (iunie 2014). „Ignimbrite Analyses of Batur Caldera, Bali, based on 14C Dating”. Indonesian Journal on Geoscience. doi:10.17014/ijog.vol4no3.20094.
- ^ a b „Batur General Information”. Global Volcanism Program, National Museum of Natural History. Smithsonian Institution. Accesat în .
- ^ a b Desy Nurhayati (). „Mt. Batur alert raised to 'caution'”. Jakarta Post. Accesat în .
- ^ Langston-Able, Nick (). Playing with Fire: Adventures in Indonesia. Freakash. pp. 85–98. ISBN 978-0-9553403-4-5.
- ^ „Kaldera Gunung Batur Sebagai Taman Bumi Global” [Caldera of Mount Batur As Global Earth Park]. Pikiran Rakyat. . Arhivat din original la . Accesat în .
the geopark is an award from UNESCO for park managers who are able to implement conservation earth geology and also use it as a tourist attraction.
- ^ Nyoman Modern (). „UNESCO Tetapkan Kaldera Gunung Batur sebagai Jaringan Taman Bumi Global” [UNESCO Set Mount Batur Caldera as Global Earth Garden Network]. Voice of America (Bahasa Indonesia). Accesat în .
- ^ Luh De Suriyani (). „Damaged Lake Batur approved as top government priority”. Jakarta Post. Accesat în .
- ^ „Menyelamatkan Danau Batur, Menyelamatkan Kehidupan” [Saving Lake Batur, Saving Lives]. Agro Indonesia. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Eceng Gondok Kian Luas” [Increase in Water Hyacinth Size]. Bali: Denpost Theme. . Arhivat din original la . Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Lacul Batur
- Lacul Tamblingan
- Lista vulcanilor din Indonezia
- Subak (irigații)
- Tukad Ayung
- Tukad Daya(d)
- Parcul Național West Bali
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Materiale media legate de Mount Batur la Wikimedia Commons
- La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Kintamani