Moise de Corene

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Moise de Corene
St.Movses Khorenatsi.jpg
Date personale
Născutc. 410
Taron⁠(d), Regatul Armeniei
Decedatanii 490
Armenia
Frați și surori Q4279812[*] Modificați la Wikidata
CetățenieStandard of the Artaxiad dynasty.svg Regatul Armeniei Modificați la Wikidata
Etniearmean Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Apostolică Armeană Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric
traducător
filolog[*]
scriitor Modificați la Wikidata
Venerație
Venerat înBiserica Apostolică Armeană
Sărbătoaresărbătoarea Sfinților Traducători⁠(d)[1]
PatronajeArmenia
Gloriole.svg Sfinți

Moise de Corene (ca. 410–anii 490; armeană Մովսես Խորենացի) a fost un proeminent istoric armean din perioada antichității târzii și autor al cărții Istoria Armeniei⁠(d).

De Corene este creditat cu cea mai veche lucrare istoriografică cunoscută despre istoria Armeniei scrisă în armeană, dar a fost de asemenea poet sau autor de imnuri religioase și gramatician. Istoria Armeniei a fost scrisă la comanda prințului Sahak⁠(d) din dinastia Bagratuni⁠(d) și a avut un impact enorm asupra istoriografiei armene. A fost utilizată și citată adesea de autorii armeni medievali ulteriori. Deși alți armeni precum Agathangelos⁠(d) au scris anterior istorii scrise ale Armeniei, lucrarea lui Moise conține are semnificație specifică deoarece conține materiale unic despre tradiții orale din Armenia de dinaintea convertirii sale la creștinism și, mai important, trasează istoria armeană de la Moise înapoi la origini.

De Corene este considerat a fi „părintele istoriei armene” (patmahayr) și uneori este numit „Herodotul armean”.[2][3] Cartea lui de Corene a fost prima încercare de scriere a unei lucrări de istorie universală a Armeniei.[2]

Moise s-a indentificat ca tânăr discipol al lui Mesrob Maștoț, inventatorul alfabetului armean și este recunoscut de Biserica Apostolică Armeană drept unul dintre Sfinții Traducători⁠(d).[4]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ A se vedea The Armenian Church. Holy Translators Arhivat 2009-04-06 la Wayback Machine..
  2. ^ a b To Hellēnikon: Byzantinoslavica, Armeniaca, Islamica, the Balkans and modern Greece. Jelisaveta S. Allen, John Springer Langdon – 1993 – p. 112
  3. ^ Chahin, Mack. The Kingdom of Armenia: A History. London: RoutledgeCurzon, 2001, p. 181 ISBN: 0-7007-1452-9.
  4. ^ hy Traina, Giusto. "Մովսես Խորենացու «Դասական» Ավանդության Հայոց Պատմության Ա գրքի 5-րդ գլուխին մեջ" ("The 'Classical' Tradition of Movses Khorenatsi in Chapter 5 of Book I in the History of Armenians"). Patma-Banasirakan Handes 134 (1992), pp. 28–32.