Mohammed Șia al-Sudani
| Mohammed Șia al-Sudani | |
Mohammed Șia al-Sudani () | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (56 de ani)[1] Bagdad, Irak |
| Cetățenie | |
| Religie | islam |
| Ocupație | politician inginer agronom |
| Locul desfășurării activității | Amarah Bagdad |
| Limbi vorbite | arabă |
| Prim-ministru al Irakului[*] | |
| Deținător actual | |
| Funcție asumată [2] | |
| Precedat de | Mustafa Al-Kadhimi |
| Succedat de | علي فالح الزيدي[*] |
| وزير الصناعة | |
| În funcție – | |
| Minister of Human Rights of Iraq | |
| În funcție – | |
| Precedat de | وجدان ميخائيل[*] |
| Succedat de | محمد مهدي البياتي[*] |
| Governor of Maysan Governorate | |
| În funcție – | |
| Succedat de | علي دواي لازم[*] |
| Prim-ministru | |
| Partid politic | Partîya Dawaya Îslamî[*] () |
| Alma mater | كلية بغداد[*] كلية علوم الهندسة الزراعية[*][3] |
| Semnătură | |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Mohammed Șia al-Sudani (în arabă محمد شياع السوداني, transliterat: Muḥammad Shayyāʿ al-Sūdānī; n. , Bagdad, Irak) este un politician irakian care deține funcția de prim-ministru al Irakului din 27 octombrie 2022. Anterior mandatului său de prim-ministru, a ocupat mai multe funcții ministeriale, printre care: ministru al muncii și afacerilor sociale, ministru interimar al industriei și mineralelor, ministru interimar al comerțului, ministru interimar al migrației și persoanelor strămutate, ministru interimar al finanțelor[4], ministru interimar al agriculturii[5], precum și ministru al drepturilor omului[6][7].
De asemenea, a fost guvernator al provinciei Maysan(d)[8] și primar al orașului Amarah[9]. La 19 ianuarie 2019, Mohammed Șia al-Sudani a fondat Mișcarea Furatayn, pe care o conduce de atunci. În anul 2025, The Muslim 500 l-a inclus printre cei mai influenți politicieni musulmani[10].
Biografie
[modificare | modificare sursă]Mohammed Șia al-Sudani s-a născut la Bagdad la 4 martie 1970[11], într-o familie arabă șiită de clasă mijlocie[12][4]. Originar din provincia Maysan(d), situată în sudul Irakului, tatăl său a lucrat ca funcționar la Banca Cooperatistă Agricolă a Irakului[5]. Tatăl său, împreună cu alți cinci membri ai familiei, au fost executați pentru apartenența la Partidul Islamic Dawa, formațiune interzisă la acea vreme pentru opoziția sa față de regimul ba'asist condus de Saddam Hussein în Irak.
Al-Sudani a absolvit Universitatea din Bagdad, obținând o diplomă de licență în științe agricole și un master în managementul proiectelor.
Carieră
[modificare | modificare sursă]În 1997, Mohammed Șia al-Sudani a fost numit în cadrul Biroului pentru Agricultură din provincia Maysan. Ulterior, a ocupat mai multe funcții de conducere în acest birou, printre care șef al departamentului de Agricultură, șef al departamentului de Agricultură al orașului Ali Al-Sharqi și șef al departamentului de Producție Agricolă. De asemenea, a fost inginer supraveghetor în cadrul Programului Național de Cercetare, colaborând cu Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO)[13].
După invazia Irakului din 2003, al-Sudani a lucrat ca coordonator între administrația provinciei Maysan și Autoritatea Provizorie a Coaliției. În 2004 a fost numit primar al orașului Amarah, iar la alegerile provinciale din 2005 a fost ales membru al Consiliului Provincial Maysan. A fost reales în 2009 și numit guvernator al provinciei Maysan[14].
Ministru al drepturilor omului
[modificare | modificare sursă]A fost numit ministru al drepturilor omului de către prim-ministrul Nouri al-Maliki(d) după alegerile parlamentare din 2010, fiind aprobat de parlament la 21 decembrie 2010.
Ministerul său a fost responsabil de identificarea gropilor comune din Irak, rămase de pe vremea regimului lui Saddam Hussein. Două astfel de gropi comune au fost descoperite în 2011, una în Anbar(d) și alta în Al Diwaniyah[15][16]. A coordonat acțiunile împreună cu ministerul migrației pentru a sprijini întoarcerea cetățenilor irakieni care locuiau în Siria, în contextul războiului civil sirian[17].
Era ministru în august 2014, când mii de yazidiți au fost masacrați în nordul Irakului de către Statul Islamic (ISIL sau Daesh). A descris acest act ca fiind „o atrocitate cruntă” și a afirmat că „responsabilitatea comunității internaționale este să adopte o poziție fermă împotriva Daesh” și să „înceapă războiul împotriva Daesh pentru a opri genocidul și atrocitățile comise împotriva civililor”[18]. A cerut Consiliului Drepturilor Omului al Națiunilor Unite să inițieze o anchetă privind crimele împotriva civililor comise de ISIL, catalogând aceste fapte drept genocid și crime împotriva umanității[19]. „Ne confruntăm cu un monstru terorist”, a explicat el. „Mișcarea lor trebuie stopată. Activele lor trebuie înghețate și confiscate. Capacitățile lor militare trebuie distruse.”[20]
Ministru al muncii și afacerilor sociale
[modificare | modificare sursă]A fost numit ministru al muncii și afacerilor sociale în 2014, iar funcția sa de ministru al drepturilor omului a fost preluată în octombrie 2014 de Mohammed Mahdi Ameen al-Bayati, odată cu instalarea guvernului condus de Haider Al-Abadi[21].
Ministru interimar
[modificare | modificare sursă]Pe parcursul carierei sale politice, al-Sudani a ocupat, de asemenea, funcția de ministru interimar în mai multe ministere: Agricultură, Finanțe, Migrație și Persoane Strămutate, Industrie și Minerit, precum și Comerț[22].
Prim-ministru
[modificare | modificare sursă]În încercarea de a încheia criza politică din Irak din 2022, cadrul de coordonare l-a nominalizat oficial pe Mohammed Șia al-Sudani pentru funcția de prim-ministru în mai 2022[23]. El a reușit să formeze un guvern care a fost aprobat de Consiliul Reprezentanților pe 27 octombrie[24].
În ianuarie 2023, într-un interviu acordat publicației The Wall Street Journal, al-Sudani a apărat prezența trupelor americane în țara sa și nu a stabilit un termen pentru retragerea acestora, referindu-se la contingentele militare ale SUA și NATO care antrenează și sprijină unitățile irakiene în combaterea Statului Islamic, dar care, în mare parte, evită implicarea directă în lupte. Totuși, a menționat că coaliția militară condusă de SUA în Irak nu mai este necesară[25].
Publicația The Economist a afirmat că al-Sudani este afiliat Forțelor de Mobilizare Populară (PMF), iar în timpul mandatului său influența acestora a crescut semnificativ în Irak[26]. Guvernul său a crescut efectivul PMF cu 116.000 de soldați, ajungând la un total de aproximativ 230.000, și i-a alocat un buget de 2,7 miliarde de dolari. De asemenea, a lansat o companie de construcții afiliată PMF, numită după comandantul PMF ucis Abu Mehdi al-Muhandis; această companie beneficiază de acces preferențial la contractele guvernamentale, iar guvernul i-a acordat terenuri strategice[26].
La 20 iulie 2023, al-Sudani a expulzat ambasadorul Suediei în Irak și a revocat permisele de lucru pentru companiile suedeze, ca reacție la permisivitatea Suediei față de planul de ardere a Coranului[27].
La 10 octombrie 2023, al-Sudani a sosit la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin[28]. Pe 21 octombrie 2023, a făcut apel la încetarea focului în războiul din Gaza[29].
În noiembrie 2023, în cadrul unei întâlniri cu președintele iranian Ebrahim Raisi, a descris atacul Hamas asupra Israelului drept „rezultatul unor ani de politici criminale ale regimului sionist împotriva poporului din Gaza.”[30]
La 17 februarie 2024, s-a întâlnit cu cancelarul german Olaf Scholz la München, în timpul Conferinței de Securitate de la München, unde a avut discuții cu mai mulți lideri mondiali[31].
În aprilie 2024, al-Sudani a condamnat bombardamentul israelian asupra ambasadei iraniene din Damasc[32]. În aceeași lună, a vizitat Statele Unite, unde s-a întâlnit cu președintele Joe Biden[33]. Tot atunci, a primit vizita președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, cu care a semnat un proiect revoluționar numit „Drumul Dezvoltării Irakului”[34].
În mai 2024, a participat la ceremonia comemorativă dedicată fostului președinte Ebrahim Raisi, decedat într-un accident de elicopter, în capitala Iranului, Teheran[35].
În septembrie 2024, la Adunarea Generală a ONU, a condamnat raidurile aeriene israeliene asupra Libanului și s-a întâlnit cu mai mulți lideri pentru a discuta relațiile bilaterale[36].
În timpul ofensivei opoziției siriene împotriva regimului Assad din 2024, a declarat că „ceea ce se întâmplă astăzi în Siria este în beneficiul entității sioniste Israel, care a bombardat deliberat poziții ale armatei siriene, facilitând astfel controlul unor zone suplimentare de către grupările teroriste.”[37] Cu toate acestea, a evitat să intervină în conflict de partea lui Bashar al-Assad, în ciuda presiunilor venite din anumite grupuri interne[38].
În aprilie 2025, a efectuat o vizită neanunțată în Qatar, unde s-a întâlnit cu președintele sirian Ahmad al-Sharaa și cu emirul Qatarului, Tamim bin Hamad Al Thani[39][40].
Viață personală
[modificare | modificare sursă]Mohammed Șia al-Sudani este căsătorit și are patru fii.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ https://www.basnews.com/ar/babat/866976. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://edition.cnn.com/2022/10/13/middleeast/iraq-new-leaders-intl/index.html. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://www.bbc.com/arabic/middleeast-63256283. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - 1 2 Kadow, May; Yavorsky, Erik (). „Who Is Mohammed Shia al-Sudani? (Cine este Mohammed Șia al-Sudani?)” (în engleză). The Washington Institute. Accesat în .
- 1 2 „محمد شياع السوداني (Mohammed Șia al-Sudani)” (în arabă). الجزيرة نت. Accesat în .
- ↑ „Ministry of Human Rights (Iraq) (Ministerul Drepturilor Omului (Irak))” (în arabă). Ministry of Human Rights (Iraq). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „World Leaders and Cabinet Members of Foreign Governments – Iraq (Lideri mondiali și membri ai cabinetelor guvernelor străine – Irak)” (în engleză). Central Intelligence Agency. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Brown, Alan (). „Maysan Province receives new vocational training center (Provincia Maysan primește un nou centru de formare profesională)”. DVIDS (în engleză). Accesat în .
- ↑ Al-Kubaisi, Yahya (). „One year in power: an overview of Mohammed Shia al-Sudani's government (Un an la putere: o prezentare generală a guvernului lui Mohammed Șia al-Sudani)”. EISMENA (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ The Muslim 500: The World's 500 Most Influential Muslims, 2025 (The Muslim 500: Cei mai influenți 500 de musulmani din lume, 2025) (PDF) (în engleză). The Royal Islamic Strategic Studies Centre. . ISBN 978-9957-635-82-4.
- ↑ „السوداني.. الرئيس المكلف بتشكيل حكومة العراق وسط معارضة الصدريين (Al-Sudani.. președintele desemnat pentru formarea guvernului irakian, pe fondul opoziției sadriștilor)”. Irfaasawtak (în arabă). .
- ↑ „Prime Minister Mohammed Shia' Al Sudani's Biography (Biografie prim-ministru Mohammed Șia al-Sudani)” (în engleză). Iraqi Embassy in Washington, D.C. Accesat în .
- ↑ „Mohammed Șia al-Sudani” (în engleză). GlobalSecurity.org. Accesat în .
- ↑ „Losing Iraq to Iran (Pierderea Irakului în fața Iranului)”. The Insight International (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ الحيدري, نبيل (). „المقابر الجماعية في العراق...قصص َعذاب وهويات ضحاياها (Gropile comune din Irak...povești de chin și identități ale victimelor lor)”. إذاعة العراق الحر (în arabă).
- ↑ „استخراج رفات 812 شخصا من مقبرة جماعية غرب العراق (Exhumarea rămășițelor a 812 persoane dintr-o groapă comună în vestul Irakului)”. صحيفة الوسط البحرينية (în arabă). Accesat în .
- ↑ „وزارة حقوق الإنسان تجدد دعوتها العراقيين إلى العودة من سوريا (Ministerul Drepturilor Omului reînnoiește apelul către irakieni de a se întoarce din Siria)”. الحرة (în arabă).
- ↑ Ryan, Missy; Mason, Jeff (). „U.S. weighs options to evacuate desperate Yazidis from Iraqi mountain (SUA cântăresc opțiunile pentru evacuarea yazidiților disperați din munții irakieni)”. Reuters (în engleză). Arhivat din original în . Accesat în .
- ↑ „UN Human Rights Council Requests Investigation into Islamic State's Human Rights Abuses in Iraq (Consiliul ONU pentru Drepturile Omului solicită investigarea abuzurilor privind drepturile omului comise de Statul Islamic în Irak)”. Center for Global Law and Justice (în engleză). . Accesat în .
- ↑ Heilprin, John; Press, Associated (). „UN backs inquiry of IS group's alleged crimes (ONU susține o anchetă privind presupusele crime ale grupării Stat Islamic)”. KRQE News 13 (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Sikimic, Simona; Atkinson, Mary (). „Iraq's human rights minister talks battling IS and the Speicher 'mass murder' (Ministrul irakian al drepturilor omului vorbește despre lupta împotriva Statului Islamic și masacrul de la Speicher)”. Middle East Eye (în engleză). Accesat în .
- ↑ „Prime Minister Mohammed Shia' Al Sudani's Biography (Biografia prim-ministrului Mohammed Șia al-Sudani)” (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Coordination Framework nominate Mohammed Shia' Al Sudani as candidate for Iraqi prime minister. (Cadrul de Coordonare îl nominalizează pe Mohammed Șia al-Sudani drept candidat pentru funcția de prim-ministru irakian.)” (în engleză). Accesat în .
- ↑ Wagdy, Lilian; Ismail, Amina (). „Iraqi parliament approves new government headed by Mohammed Shia al-Sudani (Parlamentul irakian aprobă noul guvern condus de Mohammed Șia al-Sudani)” (în engleză). Reuters. Arhivat din original în . Accesat în .
- ↑ Reuters (). „Iraqi PM Backs Indefinite U.S. Troop Presence in Country: WSJ Interview (Premierul irakian susține prezența nedefinită a trupelor SUA în țară: Interviu WSJ)” (în engleză). U.S. News & World Report. Arhivat din original în . Accesat în .
- 1 2 „The Iraqi militias are copying their overmighty cousins in Iran (Milițiile irakiene le copiază pe verișoarele lor atotputernice din Iran)” (în engleză). The Economist. Accesat în .
- ↑ „Prime Minister orders to withdraw the Iraqi Chargé d'Affairs in Stockholm, and instructs the Swedish Ambassador to leave Iraqi territory (Prim-ministrul ordonă retragerea însărcinatului cu afaceri irakian la Stockholm și instruiește ambasadorul suedez să părăsească teritoriul irakian)” (în engleză). Iraqi News Agency. . Arhivat din original în . Accesat în .
- ↑ Mahmoud, Sinan (). „Iraqi leader Al Sudani in Moscow to discuss Middle East situation with Putin (Liderul irakian Al Sudani la Moscova pentru a discuta situația din Orientul Mijlociu cu Putin)” (în engleză). The National News. Arhivat din original în . Accesat în .
- ↑ Al-Rahim, Rend (). „Iraq, Sudani, and the War on Gaza (Irak, Sudani și Războiul din Gaza)” (în engleză). Arab Center Washington DC. Accesat în .
- ↑ Mahdi, Syed Zafar (). „Raisi meets Sudani, says Iran and Iraq have 'common position' on Gaza war (Raisi se întâlnește cu Sudani, spune că Iranul și Irakul au o „poziție comună" privind războiul din Gaza)” (în engleză). Anadolu Agency. Accesat în .
- ↑ „Al-Sudani Holds a Meeting with Olaf Scholz (Al-Sudani se întâlnește cu Olaf Scholz)” (în engleză). Iraqi News Agency. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Iraqi PM, Iranian president discuss Israeli attack on Iranian consulate in Syria (Premierul irakian și președintele iranian discută atacul israelian asupra consulatului iranian din Siria)” (în engleză). Xinhua News Agency. . Accesat în .
- ↑ Hamasaeed, Sarhang (). „Baghdad Is Ready for a New Chapter in U.S.-Iraq Relations (Bagdadul este pregătit pentru un nou capitol în relațiile SUA-Irak)” (în engleză). United States Institute of Peace. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Turkish President Erdogan makes rare state visit to Iraq (Președintele turc Erdogan face o vizită de stat rară în Irak)” (în engleză). Le Monde. Accesat în .
- ↑ „Iran's Khamenei leads prayers at Raisi memorial before tens of thousands (Khamenei al Iranului conduce rugăciunile la memorialul Raisi în fața a zeci de mii de oameni)” (în engleză). Al Jazeera. . Accesat în .
- ↑ „Iraq - General Debate (Irak - Dezbatere Generală)” (în engleză). United Nations General Debate. . Accesat în .
- ↑ „Iraq will not be just a 'spectator' in Syria, prime minister says (Irakul nu va fi doar un 'spectator' în Siria, spune prim-ministrul)” (în engleză). Reuters. .
- ↑ „Iraq considers Syria intervention as rebels advance (Irakul ia în considerare intervenția în Siria pe măsură ce rebelii avansează)” (în engleză). ThePrint. Accesat în .
- ↑ „Exclusive: Iraqi PM meets Syrian transitional President in Qatar for rare security talks (Exclusiv: Prim-ministrul irakian se întâlnește cu președintele de tranziție sirian în Qatar pentru discuții rare de securitate)” (în engleză). Shafaq News. . Accesat în .
- ↑ „Iraqi PM meets Syrian President in secret Doha visit (Prim-ministrul irakian se întâlnește cu președintele sirian într-o vizită secretă la Doha)” (în engleză). Iraqi News. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Mohammed Șia al-Sudani la Wikimedia Commons